1Im Gebirge Ephraim lebte ein Mann namens Micha.2Eines Tages sagte er zu seiner Mutter: »Dir sind doch 1100 Silberstücke gestohlen worden. Ich habe gehört, wie du damals den Dieb verflucht hast. Nun, das Geld ist bei mir. Ich selbst habe es genommen!« Da rief seine Mutter: »Der HERR möge den Fluch in Segen verwandeln!«3Micha gab ihr das Gestohlene zurück, und sie erklärte: »Das Silber soll dem HERRN gehören! Ich werde dir davon ein Gottesbild herstellen lassen, aus Holz geschnitzt und mit Silber überzogen. So wirst du doch noch etwas von dem Silber haben.«4Sie brachte 200 der Silberstücke zum Goldschmied und ließ eine Götzenstatue aus Holz mit einem silbernen Guss anfertigen. Micha stellte die Statue bei sich auf,5denn er besaß ein eigenes Heiligtum. Er ließ noch andere Götterfiguren und ein Priestergewand anfertigen und ernannte einen seiner Söhne zum Priester.6Damals gab es keinen König in Israel, und jeder tat, was er für richtig hielt.7Zu jener Zeit lebte ein junger Mann aus dem Stamm Levi in Bethlehem, das im Stammesgebiet von Juda liegt.8Er verließ die Stadt, um sich an irgendeinem anderen Ort niederzulassen. Auf seiner Reise durchs Gebirge Ephraim kam er an Michas Haus vorbei.9»Woher kommst du?«, fragte Micha ihn. Der junge Mann antwortete: »Ich bin ein Levit aus Bethlehem in Juda. Ich möchte mich woanders niederlassen.«10»Bleib hier bei mir!«, forderte Micha ihn auf. »Du kannst mein Ratgeber und Priester werden. Ich gebe dir dafür zehn Silberstücke im Jahr und so viel Kleidung und Nahrung, wie du brauchst.«11Der Levit willigte ein und blieb. Micha nahm ihn auf wie einen seiner Söhne,12er weihte ihn zum Priester und dachte:13»Jetzt wird der HERR mir sicher Gutes tun, denn ich habe einen Leviten als Priester!«
Richter 17
Noua Traducere Românească
Mica și idolii lui
1Era un om din muntele lui Efraim care se numea Mica.2El i‑a zis mamei sale: – Cei o mie o sută de șecheli[1] de argint care ți‑au fost luați și pentru care ai blestemat chiar de față cu mine, argintul acela este la mine. Eu îl luasem. Mama lui i‑a răspuns: – Binecuvântat să fie fiul meu de DOMNUL!3El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de șecheli de argint și ea i‑a zis: – Pun deoparte[2] acest argint, închinându‑l DOMNULUI cu mâna mea, pentru ca fiul meu să‑și facă din el un chip cioplit și un idol turnat. În acest fel ți‑l voi restitui.4El i‑a dat înapoi mamei sale argintul. Mama lui a luat două sute de șecheli[3] de argint și i‑a dat argintarului. Acesta a făcut din el un chip cioplit și un idol turnat. Și a fost pus în casa lui Mica.5Acest om, Mica, avea o așa‑numită casă a lui Dumnezeu. El și‑a făcut un efod[4] și niște terafimi[5] și l‑a învestit ca preot pe unul din fiii săi.6În zilele acelea nu era rege în Israel, și fiecare făcea ce era drept în ochii săi.7Era un tânăr levit ce locuia în Betleemul lui Iuda, printre cei din clanul lui Iuda.8Omul acesta a plecat din Betleemul lui Iuda ca să locuiască acolo unde va găsi un loc potrivit. În drumul său[6], a ajuns la muntele lui Efraim, la casa lui Mica.9Mica i‑a zis: – De unde vii? El i‑a răspuns: – Sunt un levit din Betleemul lui Iuda și călătoresc ca să‑mi găsesc un loc unde să locuiesc.10Mica i‑a zis: – Rămâi la mine. Îmi vei fi părinte și preot, iar eu îți voi da zece șecheli[7] de argint pe an, un rând de haine și mijloace de trai. Levitul a rămas.11Astfel, levitul a încuviințat să locuiască la acel om. Și tânărul a fost pentru el ca unul din fiii lui.12Mica l‑a învestit pe levit și tânărul a slujit ca preot în casa lui.13Mica a zis: „Acum știu că DOMNUL îmi va face bine, fiindcă am ca preot un levit!“