Philipper 2

Hoffnung für alle

1 Es gibt über euch so viel Gutes zu berichten: Als Menschen, die mit Christus verbunden sind, ermutigt ihr euch gegenseitig und seid zu liebevollem Trost bereit. Man spürt bei euch etwas von der Gemeinschaft, die der Geist Gottes bewirkt, und herzliche, mitfühlende Liebe verbindet euch.2 Darüber freue ich mich sehr. Vollkommen aber ist meine Freude, wenn ihr euch ganz einig seid, in der einen Liebe miteinander verbunden bleibt und fest zusammenhaltet.3 Weder Eigennutz noch Streben nach Ehre sollen euer Handeln bestimmen. Im Gegenteil: Seid bescheiden und achtet den anderen mehr als euch selbst.4 Denkt nicht an euren eigenen Vorteil. Jeder von euch soll das Wohl des anderen im Auge haben.5 Nehmt euch Jesus Christus zum Vorbild:6 Obwohl er in jeder Hinsicht Gott gleich war, hielt er nicht selbstsüchtig daran fest, wie Gott zu sein.7 Nein, er verzichtete darauf und wurde einem Sklaven gleich: Er wurde wie jeder andere Mensch geboren und war in allem ein Mensch wie wir.8 Er erniedrigte sich selbst noch tiefer und war Gott gehorsam bis zum Tod, ja, bis zum schändlichen Tod am Kreuz.9 Darum hat ihn Gott erhöht und ihm den Namen gegeben, der über allen Namen steht.[1]10 Vor Jesus müssen einmal alle auf die Knie fallen: alle im Himmel, auf der Erde und im Totenreich.11 Und jeder ohne Ausnahme wird zur Ehre Gottes, des Vaters, bekennen: Jesus Christus ist der Herr!12 Was schließen wir daraus, liebe Freunde? Ihr habt immer befolgt, was ich euch weitergegeben habe. Hört aber nicht nur auf mich, wenn ich bei euch bin, sondern erst recht während meiner Abwesenheit. Arbeitet mit Furcht und Zittern an eurer Rettung.13 Und doch ist es Gott allein, der beides in euch bewirkt: Er schenkt euch den Willen und die Kraft, ihn auch so auszuführen, wie es ihm gefällt.14 Bei allem, was ihr tut, hütet euch vor Nörgeleien und Rechthaberei.15 Denn euer Leben soll hell und makellos sein. Dann werdet ihr als Gottes vorbildliche Kinder mitten in dieser verdorbenen und dunklen Welt leuchten wie Sterne in der Nacht.16 Dazu müsst ihr unerschütterlich an der Botschaft Gottes festhalten, die euch das Leben bringt. Wenn Jesus Christus dann kommt, kann ich stolz auf euch sein, dass ich nicht umsonst bei euch gewesen bin und mich nicht vergeblich um euch gemüht habe.17 Und selbst wenn ich sterben muss und mein Blut wie Opferblut vergossen wird im Dienst für euren Glauben, so bin ich doch voller Freude. Ja, ich freue mich mit euch allen.18 Freut ihr euch ebenso, freut euch mit mir!19 Im Vertrauen auf unseren Herrn Jesus hoffe ich, dass ich Timotheus bald zu euch schicken kann. Das würde auch mir neuen Mut geben, denn dann könnte er mir endlich berichten, wie es euch geht!20 Mit niemandem bin ich so tief verbunden wie mit Timotheus, und kein anderer wird sich so aufrichtig um euch kümmern wie er.21 Alle anderen beschäftigen sich mit ihren eigenen Angelegenheiten und nicht mit dem, was Jesus Christus will.22 Aber ihr wisst ja selbst, wie zuverlässig Timotheus ist. Wie ein Kind seinem Vater hilft, so hat er sich mit mir für die rettende Botschaft eingesetzt.23 Ich will ihn zu euch schicken, sobald ich weiß, wie es hier mit mir weitergeht.24 Im Übrigen habe ich im Vertrauen auf den Herrn die feste Zuversicht, dass ich bald selbst zu euch kommen kann.25 Ich hielt es für notwendig, Epaphroditus zu euch zurückzuschicken. Er hat mir eure Gaben überbracht und mir dadurch sehr geholfen. Nun, er ist mir wirklich ein Bruder, ein guter Mitarbeiter und Mitkämpfer geworden.26 Inzwischen aber hat er große Sehnsucht nach euch allen. Es hat ihn sehr beunruhigt, dass ihr von seiner Krankheit erfahren habt.27 Tatsächlich war er todkrank, aber Gott hatte Erbarmen mit ihm – und auch mit mir. Er wollte mir zusätzliche Trauer ersparen.28 Jetzt soll Epaphroditus so schnell wie möglich zu euch zurückkehren. Ihr sollt ihn gesund wiedersehen und euch über ihn freuen. Dann werde auch ich eine Sorge weniger haben.29 Nehmt ihn voller Freude als euren Bruder auf. Menschen wie ihn sollt ihr achten und ehren.30 Denn mit seinem Einsatz für Christus riskierte er sein Leben. Weil ihr nichts für mich tun konntet, hat er mir an eurer Stelle geholfen und wäre dabei selbst fast gestorben.

Philipper 2

Noua Traducere Românească

1 Așadar, dacă este vreo încurajare în Cristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo părtășie a Duhului, dacă este vreun simțământ[1] și vreo îndurare,2 împliniți‑mi bucuria și fiți în același gând, având aceeași dragoste, fiind uniți în suflet și având un singur gând!3 Nu faceți nimic din ambiție egoistă, nici din slavă deșartă, ci, în smerenie, să‑i considerați pe alții mai presus decât pe voi înșivă.4 Fiecare dintre voi să se preocupe nu doar de interesele lui, ci și de ale altora.5 Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Cristos Isus,6 Cel Ce, deși exista în chip[2] de Dumnezeu, n‑a considerat că a fi deopotrivă cu Dumnezeu este un lucru de apucat,7 ci S‑a golit pe Sine, luând chip de rob și devenind asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om;[3]8 S‑a smerit și a devenit ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce.9 De aceea și Dumnezeu L‑a înălțat nespus de mult și I‑a dăruit Numele care este mai presus de orice nume,10 pentru ca în Numele lui Isus să se aplece orice genunchi din cer, de pe pământ și de sub pământ,11 și orice limbă să mărturisească că Isus Cristos este Domn, spre slava lui Dumnezeu Tatăl.12 De aceea, preaiubiții mei, așa cum întotdeauna ați ascultat, nu doar în prezența mea, ci mult mai mult acum, în lipsa mea, lucrați pe deplin[4] mântuirea voastră, cu frică și cutremur,13 căci Dumnezeu este Cel Ce lucrează în voi și voința și înfăptuirea după buna Lui plăcere.14 Faceți toate lucrurile fără nemulțumiri[5] și fără dispute,15 ca să fiți fără vină și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără cusur, în mijlocul unei generații corupte și pervertite, în care străluciți ca niște lumini în lume[6],16 ținând sus[7] Cuvântul vieții, ca să mă pot lăuda în ziua lui Cristos că n‑am alergat fără folos, nici nu m‑am ostenit fără folos.17 Și chiar dacă sunt turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre[8], eu mă bucur și îmi împărtășesc bucuria cu voi toți. (2Mo 29,38)18 În același fel, bucurați‑vă și voi și împărtășiți‑vă bucuria cu mine!19 Îmi pun speranța în Domnul Isus că vi‑l voi trimite în curând pe Timotei, pentru ca și eu să fiu încurajat de veștile despre voi.20 Căci n‑am pe nimeni de suflet ca Timotei; el se va preocupa cu adevărat de voi.21 Fiindcă toți își caută propriile foloase, și nu pe ale lui Cristos.22 Voi cunoașteți caracterul lui, că a slujit împreună cu mine pentru Evanghelie ca un copil cu tatăl lui.23 Sper deci să vi‑l trimit imediat ce aflu cum vor fi lucrurile în privința mea24 și sunt încrezător în Domnul că voi veni și eu curând.25 Am considerat necesar să vi‑l trimit pe fratele Epafroditos, lucrător și soldat împreună cu mine, trimisul și slujitorul vostru pentru nevoile mele.26 Căci îi era foarte dor de voi toți și a fost foarte tulburat fiindcă ați auzit că a fost bolnav.27 A fost atât de bolnav încât era aproape să moară, însă Dumnezeu a avut milă de el și nu doar de el, ci și de mine, ca să nu am parte de întristare peste întristare.28 Așadar, vi‑l trimit în grabă, ca să vă bucurați din nou văzându‑l, iar eu să nu mai fiu întristat.29 Primiți‑l deci bine, în Domnul, cu toată bucuria, și cinstiți astfel de oameni!30 Căci de dragul lucrării lui Cristos a fost aproape de moarte, riscându‑și viața ca să împlinească ceea ce lipsea slujbei voastre pentru mine.