1Als Gottes Mitarbeiter bitten wir euch aber auch: Lasst die Gnade, die Gott euch schenkt, in eurem Leben nicht ohne Auswirkung bleiben.2Denn Gott hat gesagt: »Ich will dein Gebet erhören. Es wird eine Zeit der Gnade für dich geben, einen Tag, an dem du meine Hilfe erfährst!« Genau diese Zeit ist jetzt da, der Tag der Rettung ist nun gekommen. (Jes 49,8)3Niemand soll uns persönlich etwas Schlechtes nachsagen können, damit nicht unser Auftrag in Verruf gerät.4In allem empfehlen wir uns als Gottes Mitarbeiter: Wir bleiben standhaft in Bedrängnissen, in Not und Schwierigkeiten,5auch wenn man uns schlägt und einsperrt, wenn wir aufgehetzten Menschen ausgeliefert sind, bis zur Erschöpfung arbeiten, uns kaum Schlaf gönnen und auf Nahrung verzichten.6Wir lassen uns nichts zuschulden kommen und erkennen Gottes Willen; wir sind geduldig und freundlich, Gottes Heiliger Geist wirkt durch uns, und wir lieben jeden Menschen aufrichtig.7Wir verkünden Gottes Wahrheit und leben aus seiner Kraft. Zum Angriff wie zur Verteidigung gebrauchen wir die Waffen Gottes: das richtige Verhalten vor Gott und den Menschen.8Dabei lassen wir uns nicht beirren: weder durch Lob noch Verachtung, weder durch gute Worte noch böses Gerede. Man nennt uns Lügner, und wir sagen doch die Wahrheit.9Für die Welt sind wir Unbekannte, aber Gott kennt uns. Wir sind Sterbende, und dennoch leben wir. Wir werden geschlagen und kommen doch nicht um.10In allen Traurigkeiten bleiben wir fröhlich. Wir sind arm und beschenken doch viele reich. Wir haben nichts und besitzen doch alles.11Ihr lieben Christen in Korinth! Wir haben sehr offen zu euch gesprochen und euch dabei in unser Herz blicken lassen.12Der Platz in unserem Herzen ist euch sicher, auch wenn ihr euch uns gegenüber verschlossen habt.13Ich rede zu euch wie ein Vater zu seinen Kindern. Schenkt mir doch dasselbe Vertrauen, das ich euch entgegenbringe, und öffnet mir eure Herzen!
Warnung vor falschen Wegen
14Zieht nicht an einem Strang mit Leuten, die nicht an Christus glauben. Was haben denn Gottes Gerechtigkeit und die Gesetzlosigkeit dieser Welt miteinander zu tun? Was haben Licht und Finsternis gemeinsam?15Wie passen Christus und der Teufel[1] zusammen? Oder was verbindet einen Glaubenden mit einem Menschen, der von Gott nichts wissen will?16Was haben Götzenfiguren im Tempel Gottes zu suchen? Vergesst nicht: Wir selbst sind der Tempel des lebendigen Gottes. So hat Gott gesagt: »Ich will mitten unter ihnen leben. Ich will ihr Gott sein, und sie sollen mein Volk sein!« (3Mo 26,12)17Darum befiehlt Gott: »Verlasst sie und trennt euch von ihnen! Rührt nichts Unreines an! Dann will ich euch annehmen.18Ich werde euer Vater sein, und ihr werdet meine Söhne und Töchter sein. Das sage ich, der Herr, der allmächtige Gott.« (2Sam 7,14; Jes 43,6; Jes 52,11)
2.Korinther 6
Noua Traducere Românească
1Așadar, lucrând împreună, vă îndemnăm, de asemenea, să nu primiți în zadar harul lui Dumnezeu.2Căci El spune: „La vremea îndurării te‑am ascultat și în ziua mântuirii te‑am ajutat.“[1] Iată că acum este vremea îndurării! Iată că acum este ziua mântuirii! (Jes 49,8)
Slujitorii lui Dumnezeu
3Noi nu dăm nimănui niciun prilej de poticnire,[2] pentru ca slujba noastră să nu fie denigrată,4ci în toate ne recomandăm pe noi înșine ca pe niște slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare[3], în necazuri, în nevoi, în strâmtorări,5în bătăi, în închisori, în tulburări, în osteneli, în nopți nedormite, în posturi,6în curăție, în cunoaștere, în îndelungă răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, într‑o dragoste fără ipocrizie,7în Cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu, prin armele dreptății, în mâna dreaptă și în mâna stângă,8prin slavă și necinste, prin defăimare și vorbire de bine. Suntem priviți ca niște impostori[4], deși spunem adevărul;9ca niște necunoscuți, deși suntem bine cunoscuți; ca unii care murim, deși iată că trăim; ca niște pedepsiți, deși nu suntem omorâți;10ca niște întristați, deși ne bucurăm întotdeauna; ca niște săraci, deși îmbogățim pe mulți; ca neavând nimic, deși deținem toate lucrurile.11Ni s‑a deschis gura față de voi, corintenilor! Inima ne este larg deschisă!12Noi nu ne îngrădim simțămintele față de voi, dar voi vă îngrădiți simțămintele față de noi.13Deci, la rândul vostru, – vă vorbesc ca unor copii –, deschideți‑vă și voi larg inimile!
Relația dintre credincioși și necredincioși
14Nu vă prindeți la jug cu cei necredincioși. Căci ce legătură[5] este între dreptate și fărădelege? Sau ce părtășie are lumina cu întunericul?15Ce acord are Cristos cu BELIAR[6]? Sau ce parte au împreună cel credincios cu cel necredincios?16Ce înțelegere are Templul lui Dumnezeu cu idolii? Noi suntem Templul Dumnezeului cel Viu, așa cum a spus Dumnezeu: „Voi locui și voi umbla printre ei și voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.“[7] (3Mo 26,12; Jer 32,28; Hes 37,27)17„De aceea, Ieșiți din mijlocul lor, separați‑vă! zice Domnul. Nu atingeți nimic necurat, iar Eu vă voi primi.“[8] (Jes 52,11; Hes 20,34; Hes 20,41)18Și „Eu voi fi Tatăl vostru, iar voi veți fi fiii și fiicele Mele, zice Domnul cel Atotputernic.“[9] (2Sam 7,8; 2Sam 7,14)