1Am nădăjduit în DOMNUL, iar El S‑a aplecat înspre mine și mi‑a auzit strigătul meu după ajutor.2M‑a scos din groapa pieirii, din murdăria mocirlei. Mi‑a pus piciorul pe stâncă și mi‑a întărit pașii.3Mi‑a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulți vor vedea, se vor teme și se vor încrede în DOMNUL.4Ferice de omul care își pune încrederea în DOMNUL, care nu se abate spre cei mândri și nici spre cei ce se închină la idoli[1]!5DOAMNE, Dumnezeul meu, multe sunt minunile și planurile Tale pe care le‑ai făcut față de noi! Nimeni nu se poate asemăna cu Tine! Am vrut să le vestesc și să vorbesc despre ele, dar sunt prea multe ca să le povestesc!6Tu n‑ai dorit jertfă și dar de mâncare, ci mi‑ai străpuns[2] urechile. Tu n‑ai cerut ardere‑de‑tot și jertfă pentru păcat.7Atunci am zis: „Iată că vin! În sulul cărții este scris despre mine.8Îmi găsesc plăcerea să fac voia Ta, Dumnezeul meu. Legea Ta este înăuntrul meu.“9Vestesc dreptatea în adunarea cea mare; Tu, DOAMNE, știi că nu‑mi închid buzele!10Nu ascund dreptatea Ta în inima mea, ci vorbesc despre credincioșia și mântuirea Ta; nu acopăr îndurarea și adevărul Tău în adunarea cea mare.11DOAMNE, nu‑Ți opri mila față de mine! Fie ca îndurarea Ta și adevărul Tău să mă păzească întotdeauna!12Căci rele fără număr m‑au înconjurat; nelegiuirile mele m‑au copleșit și nu mai sunt în stare să văd; sunt mai multe decât perii capului meu și‑mi înmoaie inima.13Binevoiește, DOAMNE, să mă eliberezi! DOAMNE, vino degrabă în ajutorul meu!14Să se facă de râs și să rămână de rușine cu toții, cei ce caută să‑mi spulbere viața! Să dea înapoi și să fie umiliți cei ce‑mi doresc răul!15Să rămână înmărmuriți din cauza rușinii lor cei ce‑mi zic: „Ha! Ha!“16Să tresalte de veselie și să se bucure în Tine toți cei ce Te caută! Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică întotdeauna: „Mărit să fie DOMNUL!“17Eu sunt sărac și nevoiaș. Stăpânul Se va gândi la mine. Tu ești ajutorul și izbăvitorul meu! Dumnezeul meu, nu întârzia!