1Între timp, mulțimea s‑a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: – Păziți‑vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! (Mat 10:26)2Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut.3De aceea, orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în odăițe[1], va fi proclamat de pe acoperișuri. (Lu 12:24)
Teamă de Dumnezeu, nu de oameni
4Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. (Mat 10:28; Mat 12:31; Mar 3:28)5Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți‑vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în Gheenă[2]. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! (2 Re 23:10; 2 Cro 28:3; 2 Cro 33:6)6Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni[3]? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! (Lu 7:41)7Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.8Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.9Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.10Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.11Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune,12pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.
Pilda bogatului nesăbuit
13Cineva din mulțime I‑a zis: – Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!14Dar Isus i‑a răspuns: – Omule, cine M‑a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?!15Apoi le‑a zis: – Fiți atenți și păziți‑vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui!16Și le‑a spus o pildă: – Ogorul unui om bogat rodise din belșug.17El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să‑mi depozitez roadele?!“18Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele.19Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și înveselește‑te!»“20Dar Dumnezeu i‑a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le‑ai pregătit, ale cui vor fi?!“21Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!
Despre îngrijorări
22Apoi le‑a zis ucenicilor Săi: – De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața[4] voastră, gândindu‑vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! (Mat 6:25)23Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea.24Uitați‑vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările!?25Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui[5]?! (Ps 39:5)26Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?!27Uitați‑vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc[6]. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei!28Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!?29Și voi deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați,30căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea.31Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu[7] și vi se vor da și acestea.32Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția!33Vindeți‑vă bunurile și dați milostenie. Faceți‑vă rost de săculeți[8] care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia n‑o distruge.34Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Îndemn la veghere
35Coapsele să vă fie încinse, iar candelele aprinse. (Mat 24:45)36Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă.37Fericiți sunt robii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească!38Fie că vine la a doua strajă[9] din noapte, fie că vine la a treia strajă[10], fericiți sunt aceia pe care‑i va găsi astfel! (Lu 21:1)39Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa.40Și voi deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Robul credincios și înțelept
41Petru L‑a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți? (Mat 25:1; Mar 13:33)42Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?43Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa!44Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!45Dar, dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,46stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. El îl va tăia în două[11] și‑i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii.47Robul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.48Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s‑a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s‑a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
Nu pacea, ci dezbinarea
49Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! (Mat 10:34)50Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până când acesta este îndeplinit!51Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.52Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într‑o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei.53Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, iar fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei, iar fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei, iar nora împotriva soacrei.
Înțelegând vremurile
54Apoi le‑a mai zis mulțimilor: – Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, ziceți imediat: „Vine ploaia.[12]“ Și așa se întâmplă. (Mat 5:25; Mat 16:2)55Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță.“ Și așa se întâmplă.56Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s‑o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s‑o deosebiți?57Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept?58În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă‑ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare!59Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton[13]! (Mat 5:26; Lu 7:41)