1Vreau să spun că, atât timp cât moștenitorul este copil, nu este diferit cu nimic de un sclav, cu toate că este stăpânul tuturor lucrurilor,2ci se află sub îngrijirea tutorilor și a administratorilor până la timpul hotărât de tatăl său.3Astfel, și noi, când eram copii, eram înrobiți sub principiile[1] lumii.4Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu L‑a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,5ca să‑i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea[2].6Iar pentru că voi sunteți fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre, Duh care strigă „Abba!“[3], adică „Tată!“7Astfel, tu nu mai ești sclav, ci fiu, iar dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.
Grija lui Pavel pentru galateni
8Atunci când voi nu‑L cunoșteați pe Dumnezeu erați înrobiți celor care, prin natura lor, nu sunt dumnezei.9Însă acum, după ce ați ajuns să‑L cunoașteți pe Dumnezeu sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă întoarceți iarăși la acele principii[4] slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți din nou sclavi?!10Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani.11Mi‑e teamă ca nu cumva să mă fi ostenit degeaba pentru voi.12Fraților, vă rog fierbinte, fiți ca mine, pentru că și eu sunt ca voi! Nu mi‑ați făcut nicio nedreptate.13Dar voi știți că în neputința trupului v‑am vestit Evanghelia prima oară.14Și n‑ați disprețuit, nici nu v‑a fost scârbă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, ci m‑ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.15Așadar, unde este acea fericire a voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v‑ați fi scos până și ochii[5] și mi i‑ați fi dat!16Acum, pentru că v‑am spus adevărul, am devenit oare dușmanul vostru?17Ei sunt plini de zel față de voi, dar nu pentru un scop bun, ci vor să vă despartă de noi, ca să fiți plini de zel pentru ei.18Este bine să vi se arate întotdeauna zel pentru un scop bun, nu doar când sunt eu prezent la voi.19Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile nașterii până când Cristos va lua chip în voi,20aș vrea să fiu cu voi acum și să‑mi schimb glasul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi!
Sara și Agar
21Spuneți‑mi voi, care doriți să fiți sub Lege, nu auziți ce spune Legea?22Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr‑o sclavă, iar unul dintr‑o femeie liberă.23Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune.24Aceste lucruri sunt spuse într‑o alegorie, căci aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie. Aceasta este Agar.25Agar este muntele Sinai din Arabia și corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui.26Dar Ierusalimul de sus este liber și el este mama noastră.27Căci este scris: „Bucură‑te, stearpo, cea care nu naști! Izbucnește și strigă de bucurie, cea care nu ești în durerile nașterii! Căci copiii celei părăsite vor fi mai mulți decât ai celei care are soț.“[6] (Is 54:1)28Voi, fraților, ca și Isaac, sunteți copii ai promisiunii.29Dar așa cum atunci cel născut în chip firesc îl persecuta pe cel născut prin Duhul, la fel este și acum.30Ce spune însă Scriptura? „Alung‑o pe roabă și pe fiul ei, căci fiul roabei nu va moșteni împreună cu fiul femeii libere!“[7] (Gen 21:10)31Așadar, fraților, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.