Römer 3 | Noua Traducere Românească

Credincioșia lui Dumnezeu

1 Care este, atunci, superioritatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2 Acesta este mare în toate privințele! Mai întâi, pentru că lor le‑au fost încredințate cuvintele* lui Dumnezeu. 3 Și ce dacă unii n‑au crezut?! Va desființa oare necredincioșia lor credincioșia lui Dumnezeu? 4 În niciun caz! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și fiecare om să fie găsit mincinos, după cum este scris: „Așa încât Tu să fii găsit drept în cuvintele Tale și să fii învingător când judeci.“* 5 Dar dacă nedreptatea noastră pune în lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu când aduce mânia? Vorbesc în felul oamenilor. 6 În niciun caz! Altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Iar dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu sporește spre slava Lui, atunci de ce sunt judecat ca păcătos? 8 Și de ce să nu facem rele, ca să vină cele bune, așa cum suntem vorbiți de rău și cum susțin unii despre noi că spunem? Condamnarea lor este dreaptă!

Niciun om nu este drept

9 Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni?* Nicidecum! Căci i‑am acuzat deja pe toți – atât pe iudei, cât și pe greci – că sunt sub păcat, 10 după cum este scris: „Nu există niciun om drept, niciunul măcar! 11 Nu există niciunul care să aibă pricepere! Nu există niciunul care să‑L caute pe Dumnezeu! 12 Toți s‑au rătăcit, cu toții au devenit buni de nimic! Nu mai există niciunul care să facă binele, niciunul măcar!* 13 Gâtlejul le este un mormânt deschis; cu limbile lor înșală;* sub buzele lor este venin de viperă;* 14 gura le este plină de blestem și amărăciune;* 15 picioarele lor sunt grabnice să verse sânge. 16 Pe căile lor se află prăpădul și nenorocirea 17 și n‑au cunoscut calea păcii.* 18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor!“* 19 Dar știm că tot ce spune Legea, le spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și întreaga lume să fie găsită răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci „niciun om nu va fi îndreptățit înaintea Lui“* prin faptele Legii, deoarece, prin Lege, vine cunoașterea păcatului.

Dreptatea lui Dumnezeu prin credință

21 Dar acum a fost arătată o dreptate a lui Dumnezeu, fără Lege, despre care se mărturisește prin Lege și Profeți*, 22 și anume dreptatea lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos, pentru toți cei ce cred. Căci nu este nicio deosebire. 23 Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu, 24 fiind îndreptățiți fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus, 25 pe Care Dumnezeu L‑a înfățișat drept loc al ispășirii* prin credința în sângele Lui, ca dovadă a dreptății Sale, căci Dumnezeu, în îngăduința Sa, trecuse cu vederea păcatele săvârșite înainte, 26 pentru ca, în vremea de acum, să‑Și dovedească dreptatea, în așa fel încât El să fie drept și să‑l îndreptățească totodată pe cel ce are credință în Isus. 27 Și atunci, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței, 28 deoarece noi considerăm că omul este îndreptățit prin credință, fără faptele Legii. 29 Sau Dumnezeu este doar al iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30 întrucât este un singur Dumnezeu, Care îi va îndreptăți, prin credință, pe cei circumciși și, tot prin credință, și pe cei necircumciși. 31 Atunci, oare desființăm noi Legea prin credință? În niciun caz! Dimpotrivă, noi susținem Legea.