Psalm 71 | Noua Traducere Românească

1 În Tine, DOAMNE, mă adăpostesc! Să nu fiu dat de rușine vreodată! 2 În dreptatea Ta, izbăvește‑mă și scapă‑mă! Pleacă‑Ți urechea spre mine și mântuiește‑mă. 3 Fii pentru mine o stâncă, o locuință, la care să vin mereu. Tu poruncești să fiu izbăvit, căci Tu ești stânca mea și fortăreața mea. 4 Dumnezeul meu, scapă‑mă din mâna celui rău, din brațul celui nedrept și crud. 5 Tu ești speranța mea Stăpâne DOAMNE, ești încrederea mea încă din tinerețea mea. 6 M‑am sprijinit pe Tine încă din pântec: Tu m‑ai desprins din pântecul mamei mele; în Tine este lauda mea mereu. 7 Am ajuns ca o minune pentru mulți, dar Tu ești adăpostul meu cel trainic. 8 Gura‑mi este plină de lauda Ta; toată ziua vorbesc despre splendoarea Ta. 9 Nu mă lepăda la bătrânețe! Când îmi va fi trecut puterea, nu mă părăsi, 10 căci dușmanii mei vorbesc împotriva mea și cei ce caută să‑mi ia viața uneltesc împreună, 11 zicând: „L‑a părăsit Dumnezeu! Urmăriți‑l și prindeți‑l, căci nu mai are scăpare!“ 12 Dumnezeule, nu Te îndepărta de mine! Dumnezeul meu, vino degrabă în ajutorul meu! 13 Să fie făcuți de rușine! Să piară potrivnicii sufletului meu! Să‑i înfășoare disprețul și rușinea pe cei care îmi vor răul. 14 Eu însă voi continua să sper și Te voi lăuda tot mai mult. 15 Gura mea va povesti dreptatea Ta și mântuirea Ta toată ziua, chiar dacă nu le cunosc marginile. 16 Voi veni și voi proclama isprăvile Tale, Stăpâne DOAMNE, voi aminti dreptatea Ta și numai a Ta. 17 Dumnezeule, m‑ai învățat încă din tinerețea mea, iar eu continui să vestesc minunile Tale până în ziua de azi. 18 Dumnezeule, nu mă părăsi nici chiar când voi fi bătrân și cărunt; nu mă părăsi până voi vesti puterea Ta generației următoare și tăria Ta tuturor celor ce vor veni. 19 Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer! Tu ai înfăptuit lucruri mari. Dumnezeule, cine este ca Tine? 20 Deși m‑ai făcut să văd necazuri multe și amare, Tu îmi vei da din nou viață. Chiar și din adâncimile pământului mă vei scoate din nou. 21 Îmi vei mări cinstea și mă vei mângâia. 22 Iar eu Îți voi mulțumi cu harfa pentru credincioșia Ta, Dumnezeul meu! Voi cânta spre lauda Ta din liră, Sfântule al lui Israel! 23 Buzele mele vor striga de bucurie când voi cânta spre lauda Ta, iar sufletul meu, pe care l‑ai răscumpărat, va cânta și el. 24 Limba mea, de asemenea, va vesti toată ziua dreptatea Ta, căci cei ce‑mi voiau răul au fost făcuți de rușine și de râs.