Jeremia 25 | Noua Traducere Românească

Șaptezeci de ani de exil

1 Cuvântul spus lui Ieremia cu privire la tot poporul lui Iuda, în al patrulea an al lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda. Era totodată primul an al lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 2 Ieremia, profetul, a vorbit întregului popor al lui Iuda și tuturor locuitorilor Ierusalimului și le‑a zis: 3 „Timp de douăzeci și trei de ani – din anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, și până în ziua aceasta – Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit și eu vi l‑am vestit dis‑de‑dimineață, dar voi nu ați luat aminte. 4 DOMNUL i‑a trimis la voi pe toți robii Săi, profeții; i‑a trimis dis‑de‑dimineață, dar voi n‑ați ascultat și nu v‑ați plecat urechea să luați aminte. 5 Ei au zis: «Întoarceți‑vă fiecare de la calea voastră cea rea și de la răutatea faptelor voastre și astfel veți putea rămâne în țara pe care DOMNUL v‑a dat‑o vouă și părinților voștri, din veșnicie în veșnicie. 6 Nu vă duceți după alți dumnezei ca să le slujiți și să vă închinați înaintea lor. Nu Mă mâniați prin lucrarea mâinilor voastre și astfel nu vă voi face nimic rău.» 7 Dar voi nu M‑ați ascultat, zice DOMNUL, ci, prin lucrarea mâinilor voastre, M‑ați provocat la mânie și v‑ați făcut rău vouă înșivă. 8 De aceea, așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul Oștirilor: «Pentru că nu ați ascultat de cuvintele Mele, 9 voi strânge toate clanurile din nord, zice DOMNUL, și pe slujitorul Meu Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și îi voi aduce împotriva acestei țări, împotriva locuitorilor ei și împotriva tuturor neamurilor de jur împrejur. Le voi da spre nimicire* și le voi face o pricină de groază și de fluierat, și o ruină veșnică. 10 Voi face să le piară strigătele de bucurie și strigătele de veselie, glasul mirelui și al miresei, zgomotul râșniței și lumina candelei. 11 Toată țara aceasta va deveni un loc pustiu și îngrozitor și toate neamurile acestea vor sluji împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani. 12 Dar când se vor împlini cei șaptezeci de ani, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului și pe neamul lui, țara caldeenilor, pentru nelegiuirea lor, zice DOMNUL. O voi preface într‑o ruină veșnică. 13 Voi aduce peste ea toate lucrurile pe care le‑am rostit împotriva ei, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a fost profețit de Ieremia împotriva tuturor neamurilor. 14 Căci ei vor fi înrobiți de multe neamuri și de regi puternici. Le voi răsplăti după faptele și după lucrarea mâinilor lor.»“

Cupa mâniei Domnului

15 Așa mi‑a vorbit DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: „Ia din mâna Mea această cupă plină cu vinul mâniei Mele și dă‑l să‑l bea la toate neamurile la care te trimit. 16 Când îl vor bea, vor ameți și vor fi ca niște nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite printre ei.“ 17 Eu am luat cupa din mâna DOMNULUI ca să le dau să bea tuturor neamurilor la care m‑a trimis DOMNUL: 18 Ierusalimului și cetăților lui Iuda, regilor și conducătorilor lui, ca să le prefacă în ruină, într‑o pricină de groază, de fluierat și de blestem, ca în ziua aceasta; 19 lui Faraon, regele Egiptului, slujitorilor lui, conducătorilor lui, întregului său popor 20 și întregului amestec de popoare de acolo, tuturor regilor țării Uț, tuturor regilor filistenilor, – cei ai Așchelonului, ai Gazei, ai Ekronului și ai rămășiței Așdodului –, 21 Edomului, Moabului și fiilor lui Amon; 22 tuturor regilor Tyrului și Sidonului, regilor țărmurilor de dincolo de mare; 23 Dedanului, Temei, Buzului și tuturor celor ce își rad colțurile bărbii*; 24 tuturor regilor Arabiei și tuturor regilor amestecului de popoare care locuiesc în pustie; 25 tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului și Mediei; 26 tuturor regilor din nord, de aproape și de departe, și unora și altora, tuturor regatelor de pe fața pământului. După ei va bea și împăratul Șeșakului*. 27 „Să le spui: «Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Beți, îmbătați‑vă, vomați și cădeți fără să vă mai ridicați la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!’ 28 Dacă vor refuza să ia cupa din mâna ta și s‑o bea, să le spui că așa vorbește DOMNUL Oștirilor: ‘O veți bea cu siguranță! 29 Căci iată, încep să aduc nenorocirea în cetatea peste care este chemat Numele Meu! Și voi să rămâneți nepedepsiți?! Nu veți rămâne nepedepsiți, căci voi chema sabia împotriva tuturor locuitorilor pământului, zice DOMNUL Oștirilor.’» 30 Iar tu, să profețești împotriva lor toate aceste cuvinte și să le spui: «DOMNUL va răcni de pe înălțimi, va face să‑I răsune glasul din Lăcașul Său cel sfânt și va răcni puternic împotriva Locuinței Sale. Va striga împotriva tuturor locuitorilor pământului asemenea celor ce calcă în picioare strugurii. 31 Vuietul va ajunge până la capătul pământului, căci DOMNUL Se ceartă cu neamurile; El intră la judecată cu orice om și‑i dă pe cei răi pradă sabiei, zice DOMNUL.»“ 32 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Iată, nenorocirea se răspândește de la un neam la altul, și de la capătul pământului se ridică o mare furtună.“ 33 În ziua aceea, cei pe care‑i va ucide DOMNUL vor fi peste tot – de la un capăt al pământului la celălalt. Nu vor fi nici jeliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor deveni un gunoi pe fața pământului. 34 Gemeți, păstori, și strigați! Tăvăliți‑vă în cenușă, voi, cei măreți ai turmei! Căci a venit ziua să fiți înjunghiați; veți zăcea împrăștiați și căzuți asemenea fărâmițelor unui vas prețios. 35 Nu mai este nicio scăpare pentru păstori, niciun loc de refugiu pentru cei măreți ai turmei! 36 Se aude strigătul păstorilor și geamătul celor măreți ai turmei, căci DOMNUL le distruge pășunea. 37 Țarcurile* lor liniștite sunt devastate de mânia aprigă a DOMNULUI. 38 Ca un pui de leu, El Și‑a părăsit vizuina, așa că țara a devenit o pustie din cauza sabiei asupritorului și a mâniei aprinse a DOMNULUI.