Hebräer 3 | Noua Traducere Românească

Isus, superior lui Moise

1 De aceea, frați sfinți, părtași la chemarea cerească, uitați‑vă cu atenție la Isus, Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre, 2 Care a fost credincios Celui Ce L‑a desemnat, așa cum și Moise a fost credincios în toată Casa Lui. 3 Căci El a fost găsit vrednic de o slavă mai mare decât a lui Moise, așa cum constructorul unei case are cu mult mai multă cinste decât casa însăși. 4 Căci orice casă este construită de cineva, însă Cel Ce le‑a construit pe toate este Dumnezeu. 5 Moise, într-adevăr, a fost credincios ca slujitor în toată Casa lui Dumnezeu, fiind o mărturie despre lucrurile care urmau să fie spuse, 6 dar Cristos a fost credincios ca Fiu peste Casa lui Dumnezeu. Iar Casa Lui suntem noi, dacă într-adevăr ținem cu tărie încrederea și speranța cu care ne lăudăm.*

Avertizare împotriva necredinței

7 De aceea, așa cum spune Duhul Sfânt: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, 8 nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua încercării în pustie, 9 unde strămoșii* voștri M‑au pus la încercare, M‑au ispitit și Mi‑au văzut lucrările 10 timp de patruzeci de ani! De aceea M‑am mâniat pe generația aceasta și am zis: «Ei întotdeauna se rătăcesc în inima lor. N‑au cunoscut căile Mele.» 11 Așa că am jurat în mânia Mea: «Nu vor intra în odihna Mea!»“* 12 Fiți atenți, fraților, ca nu cumva vreunul dintre voi să aibă o inimă rea, necredincioasă, care să‑l depărteze de Dumnezeul cel Viu, 13 ci îndemnați‑vă unul pe altul în fiecare zi, cât timp se zice „astăzi“, astfel încât niciunul dintre voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14 Căci am devenit părtași ai lui Cristos dacă într-adevăr ținem cu fermitate până la sfârșit convingerea noastră de la început, 15 în timp ce se zice: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii.“* 16 Căci cine au fost cei ce au auzit și s‑au răzvrătit? Nu toți cei ce au ieșit din Egipt prin Moise? 17 Și pe cine S‑a mâniat El timp de patruzeci de ani? Nu pe cei care au păcătuit și ale căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18 Cui a jurat El că nu vor intra în odihna Lui, dacă nu celor care nu au ascultat? 19 Vedem așadar că ei n‑au putut să intre din cauza necredinței.