Psalm 18 | Noua Traducere Românească

Pentru dirijor. A lui David, robul Domnului. David I‑a dedicat Domnului cuvintele acestei cântări în ziua în care l‑a scăpat din mâna tuturor dușmanilor lui și din mâna lui Saul. El a zis:

1 Te iubesc, DOAMNE, Tăria mea! 2 DOMNUL este stânca mea, fortăreața mea și izbăvitorul meu! Dumnezeul meu este stânca mea în Care mă adăpostesc, scutul meu, cornul* mântuirii mele, întăritura mea! 3 Eu Îl chem pe DOMNUL, Care este vrednic de laudă, și sunt izbăvit de dușmanii mei. 4 Mă înfășuraseră legăturile morții și mă copleșiseră șuvoaiele distrugerii. 5 Legăturile Locuinței Morților* mă înconjuraseră, mă prinseseră lațurile morții. 6 Dar în necazul meu L‑am chemat pe DOMNUL, am strigat după ajutor către Dumnezeul meu. El mi‑a ascultat glasul, din Templul Său, și strigătul meu după ajutor a ajuns înaintea Lui, la urechile Sale. 7 Atunci s‑a zguduit și s‑a cutremurat pământul, temeliile munților s‑au zdruncinat, s‑au clătinat, pentru că El Se mâniase. 8 Se înălța fum din nările Lui și foc mistuitor din gura Lui, cărbuni aprinși ieșeau din ea. 9 A aplecat cerurile și a coborât; negură deasă era sub picioarele Lui. 10 Călărea pe un heruvim și zbura, plutea pe aripile vântului. 11 Întunericul Și‑l așternuse drept învelitoare, iar împrejurul Lui, drept acoperământ, erau ape întunecoase și nori deși. 12 Din strălucirea care se oglindea înaintea Sa, prin norii Lui, ieșea grindină și cărbuni aprinși. 13 DOMNUL a tunat din ceruri, Cel Preaînalt Și‑a făcut auzit glasul, răspândind grindină și cărbuni aprinși. 14 Și‑a aruncat săgețile și i‑a împrăștiat pe dușmani; a trimis fulgerele și i‑a pus pe fugă. 15 La mustrarea Ta, DOAMNE, la suflarea nărilor Tale, s‑au văzut albiile apelor și s‑au descoperit temeliile lumii. 16 El S‑a întins din înălțime și m‑a apucat, m‑a scos din apele cele mari, 17 m‑a scăpat de dușmanul meu cel puternic și de vrăjmașii mei, căci erau mai tari decât mine. 18 Ei m‑au înfruntat în ziua necazului meu, dar DOMNUL mi‑a fost sprijin. 19 El m‑a scos la loc larg, m‑a salvat pentru că El Își găsește plăcerea în mine. 20 DOMNUL mi‑a răsplătit după dreptatea mea, mi‑a făcut după curăția mâinilor mele, 21 fiindcă am păzit căile DOMNULUI și nu m‑am făcut vinovat față de Dumnezeul meu. 22 Căci toate judecățile Lui sunt înaintea mea și nu am îndepărtat hotărârile Lui de la mine. 23 Am fost fără pată înaintea Lui și m‑am păzit de nelegiuirea mea. 24 DOMNUL mi‑a răsplătit după dreptatea mea, după curăția mâinilor mele înaintea ochilor Săi. 25 Cu cel credincios Tu Te arăți credincios; cu omul fără pată Tu Te dovedești a fi fără pată. 26 Cu cel curat Tu Te arăți curat, dar pe cel pervertit Tu îl amăgești. 27 Tu izbăvești poporul smerit, dar cobori pe cel cu ochii trufași. 28 Tu îmi aprinzi candela, DOAMNE! Dumnezeul meu îmi luminează întunericul. 29 Cu Tine mă năpustesc asupra năvălitorilor, și cu Dumnezeul meu sar peste zidul întărit. 30 Cât despre Dumnezeu, calea Lui este desăvârșită. Cuvântul DOMNULUI este dovedit curat.* El este un scut pentru toți cei ce se adăpostesc în El. 31 Cine este Dumnezeu în afară de DOMNUL? Cine este Stâncă în afară de Dumnezeul nostru? 32 Dumnezeu este Cel Ce m‑a încins cu tărie și mi‑a făcut desăvârșită calea. 33 El mi‑a făcut picioarele ca ale cerboaicelor și m‑a așezat pe înălțimi. 34 Îmi deprinde mâinile pentru luptă, astfel încât brațele mele întind arcul de bronz. 35 Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, smerenia* Ta mă face mare. 36 Tu‑mi lărgești calea sub pașii mei, ca să nu‑mi alunece picioarele.* 37 Îmi urmăresc dușmanii și‑i ajung; nu mă întorc până nu‑i mistui. 38 Îi zdrobesc, de nu mai sunt în stare să se ridice; ei cad sub picioarele mele. 39 Tu mă încingi cu tărie pentru luptă și‑i faci să se aplece înaintea mea* pe cei ce se ridică împotriva mea. 40 Tu‑mi dai ceafa dușmanilor mei, și eu îi nimicesc pe cei ce mă urăsc. 41 Ei strigă după ajutor, dar nu este niciun eliberator. Strigă către DOMNUL, dar El nu le răspunde. 42 Îi pisez mărunt, ca praful în bătaia vântului; îi spulber ca pe noroiul de pe străzi. 43 Tu mă scapi de învinuirile poporului, mă pui drept căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu‑l cunosc îmi slujește. 44 Fiii străinului mă lingușesc; de îndată ce mă aud, mă ascultă. 45 Fiii străinului îngălbenesc și ies tremurând din fortărețele lor. 46 DOMNUL este viu! Binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele! 47 Dumnezeu este Cel Ce mă răzbună, Cel Care îmi supune popoare, 48 Cel Ce mă izbăvește de dușmanii mei. Tu mă ridici deasupra celor ce se ridică împotriva mea; Tu mă scapi de omul violent. 49 De aceea Îți voi mulțumi, DOAMNE, printre neamuri, și voi cânta spre lauda Numelui Tău! 50 El dă mari izbăviri* regelui Său și arată îndurare unsului Său, lui David și seminței* lui în veac.

nuBibeln

Kungens tacksägelse

1 För körledaren. Av HERRENS tjänare David, som sjöng denna sång till HERREN, när HERREN hade räddat honom från alla hans fiender och från Sauls våld. 2 HERRE, vad jag älskar dig, du min styrka! 3 HERREN är min klippa, han är min borg, min räddare. Han är min Gud, min tillflykts klippa. Han är min sköld och min frälsnings horn*, mitt värn. 4 När jag ropar till HERREN, han som är värd allt pris, räddar han mig från alla mina fiender. 5 Dödens snaror omgav mig, fördärvets strömmar sköljde över mig. 6 Dödsrikets band omgav mig, dödens snaror föll över mig. 7 I min förtvivlan vädjade jag till HERREN, ropade till min Gud, och han hörde mig i sitt tempel. Mitt rop nådde hans öron. 8 Då darrade jorden och bävade, bergens grundvalar skakade. De skälvde, för han var vred. 9 Rök vällde fram ur hans näsborrar och eldslågor slog ut från hans mun. Han sprutade glöd. 10 Han sänkte ner himlen och kom ner med mörka moln under sina fötter. 11 Han red på en kerub och flög, med vindens vingar svävade han fram. 12 Han dolde sig inne i mörkrets tält som omslöt honom: mörka vatten, tjocka regnmoln. 13 I ljuset av hans närvaro bröt molnen fram, med hagel och klot av eld. 14 HERREN dundrade i himlen. Den Högste lät sin stämma höras med hagel och klot av eld. 15 Han sköt sina pilar och skingrade dem, han lät blixtar i mängd ljunga och förvirrade dem. 16 Vattnens bäddar visade sig, jordens grund blev synlig på din tillrättavisning, HERRE, för din vredes stormvind. 17 Från höjden sträckte han ner sin hand, grep tag i mig och drog mig upp ur det djupa vattnet. 18 Han räddade mig från mina mäktiga fiender, från dem som var starkare än jag. 19 De anföll mig på min olyckas dag, men HERREN blev mitt stöd. 20 Han ledde mig till en rymlig plats, han räddade mig, för han älskar mig. 21 Eftersom jag hade handlat rättfärdigt och rent belönade HERREN mig. 22 Jag har följt HERRENS vägar. Jag har inte avfallit och vänt mig bort ifrån min Gud. 23 Jag har noga hållit hans lagar och aldrig överträtt någon enda av dem. 24 Jag har varit fläckfri inför honom och aktat mig för att synda. 25 Därför har HERREN belönat min rättfärdighet, mina händers renhet inför honom. 26 Du är trogen mot den som är trogen. Du är pålitlig för den som är pålitlig. 27 Du visar dig ren mot den rene, men den som sviker möter du med list. 28 Du räddar det folk som är förnedrat, men du förödmjukar de stolta. 29 Du låter mitt ljus lysa, HERRE, min Gud, förvandlar mitt mörker till ljus. 30 Med din hjälp kan jag anfalla en här, med min Gud störta fram mot en mur. 31 Guds väg är fullkomlig. Alla HERRENS ord är sanna. Han är en sköld för alla som tar sin tillflykt till honom. 32 Vem är Gud utom HERREN? Vem är en klippa utom vår Gud? 33 Gud ger mig kraft och hjälper mig att vandra på den rätta vägen. 34 Han gör mig säker på foten som en hind, och ställer mig uppe på bergen. 35 Han ger mig skicklighet i striden och lär mig hur jag ska spänna bågen. 36 Du gav mig din frälsnings sköld. Din högra hand stödde mig och när du svarade mig, stärkte du mig*. 37 Du gav mig fotfäste, så att jag aldrig behövde snava. 38 Jag förföljde mina fiender och hann upp dem, och jag vände inte om förrän alla hade förintats. 39 Jag krossade dem, så att de inte kunde resa sig. Jag trampade ner dem fullständigt. 40 Du gav mig styrka till att strida. Mina fiender föll besegrade framför mina fötter. 41 Du drev mina fiender på flykten. Jag har utplånat dem allesammans. 42 De ropade på hjälp, men ingen räddade dem. De ropade på HERREN, men han svarade inte. 43 Jag krossade dem till dammkorn. Jag trampade ner dem som smuts på gatan. 44 Du räddade mig då jag anfölls av folken. Du gjorde mig till ledare över folken, även främlingar kom och betjänade mig. 45 Främlingar kom krypande till mig. När jag talade till dem, lydde de. 46 Främlingars mod försvann, och darrande kom de ut ur sina fästen. 47 HERREN lever! Prisad vare han, min klippa, upphöjd vare min frälsnings Gud! 48 Gud låter mig hämnas mina fiender, och lägger folken under mig. 49 Du räddar mig undan mina fiender. Du låter dem inte få tag på mig, utan skyddar mig från dessa våldsmän. 50 Därför vill jag prisa dig bland folken, HERRE, och sjunga till din ära! 51 Han ger stora segrar till sin smorde kung. Han är nådig mot David och hans ättlingar för evigt.

Psalm 18 | Noua Traducere Românească nuBibeln

Pentru dirijor. A lui David, robul Domnului. David I‑a dedicat Domnului cuvintele acestei cântări în ziua în care l‑a scăpat din mâna tuturor dușmanilor lui și din mâna lui Saul. El a zis:

Kungens tacksägelse