Psalm 107 | Noua Traducere Românească
1Mulțumiți DOMNULUI, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!2Așa să zică răscumpărații DOMNULUI, cei pe care i‑a răscumpărat din mâna vrăjmașului,3pe care i‑a adunat de pe cuprinsul țărilor: de la răsărit și de la apus, de la nord și de la mare.4Ei rătăceau prin pustie, pe o cale neumblată, fără să găsească o cetate în care să locuiască.5Flămânzi și însetați, li se lihnise sufletul în ei.6Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a scăpat din necazurile lor.7I‑a călăuzit pe o cale dreaptă, ca să meargă spre o cetate unde să locuiască.8Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului!9Căci El a potolit sufletul însetat și a săturat sufletul flămând cu bunătăți.10Celor ce locuiau în întuneric și în umbra morții, legați în chin și în fiare,11pentru că se răzvrătiseră față de mesajele lui Dumnezeu și disprețuiseră sfatul Celui Preaînalt,12El le‑a smerit inima prin necaz; ei se clătinaseră și nu era nimeni să‑i ajute.13Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a izbăvit din necazurile lor.14I‑a scos din întuneric și din umbra morții și le‑a rupt legăturile.15Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului!16Căci El a zdrobit porți de bronz și a tăiat zăvoare de fier.17Ei ajunseseră nebuni* din cauza fărădelegii lor și se nenorociseră din cauza nelegiuirilor lor.18Sufletul lor se dezgustase de orice hrană și ajunseseră la porțile morții.19Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a izbăvit din necazurile lor.20Le‑a trimis Cuvântul Lui, i‑a vindecat și i‑a scăpat din gropile lor.21Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului!22Să aducă jertfe de mulțumire și să povestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie!23Cei ce coborau pe mare cu corăbiile, cei ce făceau negoț pe ape mari,24au văzut ei înșiși lucrările DOMNULUI și minunile Lui din adâncuri.25Când a grăit El, s‑a iscat un vânt năprasnic, care a ridicat talazurile mării.26Se suiau spre ceruri și coborau în adâncuri; sufletul li se înmuiase din cauza nenorocirii.27Se clătinau și se mișcau ca un om beat; toată înțelepciunea lor fusese înghițită.28Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a izbăvit din necazurile lor.29A liniștit furtuna, iar valurile s‑au potolit.30Ei s‑au bucurat că acestea s‑au liniștit, iar El i‑a condus la limanul dorit.31Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului!32Să‑L înalțe în adunarea poporului și să‑L laude în adunarea bătrânilor!33El preface râurile în pustiu, izvoarele de ape în pământ uscat,34și pământul roditor în pământ sterp, din cauza răutății locuitorilor țării.35El preface pustia într‑un iaz, și pământul uscat în izvoare de ape.36Așază acolo pe cei flămânzi, iar ei își întemeiază o cetate în care să locuiască,37își seamănă ogoare, își plantează vii și au recolte bogate.38El îi binecuvântează, astfel încât se înmulțesc foarte mult, iar vitele nu li le împuținează.39Când sunt împuținați și umiliți din cauza asupririi, a necazului și a durerii,40El revarsă dispreț asupra nobililor și‑i face să rătăcească prin pustietate fără drum.41Îi ridică însă pe cei nevoiași din întristare și le înmulțește familiile ca pe o turmă.42Cei drepți văd și se bucură, și orice nedreptate își închide gura.43Cine este înțelept, să păzească aceste lucruri și să ia aminte la marea îndurare a DOMNULUI!
nuBibeln
Tacksamhet och lovprisning till Herren
1Prisa HERREN, för han är god, hans nåd består för evigt.2Så ska de säga som HERREN har friköpt, de som han har befriat ur fiendens våld,3samlat från länderna, från öster och väster, från norr och söder.4De irrade omkring i öknen, i ödemarken, utan att finna någon boplats.5De var hungriga, törstiga, och deras liv tynade bort.6De ropade till HERREN i sin nöd, och han befriade dem ur deras trångmål.7Han förde dem till den rätta vägen, till en plats där de kunde bo.8De ska prisa HERREN för hans nåd och för allt underbart han gjort för människobarnen.9Han gav vatten till den törstige och den hungriges själ mättade han med sitt goda.10Där fanns de som satt i djupaste mörker, fångna i lidandets järnbojor,11för de hade gjort uppror mot Guds ord och föraktat den Högstes råd.12Därför lät han dem slita ont. De föll, och ingen kunde hjälpa dem.13De ropade till HERREN i sin nöd, och han räddade dem ur deras trångmål.14Han ledde dem ut ur det djupaste mörkret och bröt sönder deras bojor.15De ska prisa HERREN för hans nåd och för allt underbart han gjort för människobarnen.16Han krossar portarna av koppar och bryter sönder järnbommarna.17Andra var dåraktiga och fick lida för sin upproriskhet och sina synder.18De avskydde all mat och närmade sig dödens portar.19De ropade till HERREN i sin nöd, och han räddade dem ur deras trångmål.20Han sa bara ett ord och de blev botade, han räddade dem från graven.21De ska prisa HERREN för hans nåd och för allt underbart han gjort för människobarnen.22De ska frambära tack som offer, sjunga om allt han gjort.23Andra seglade på haven med skepp och drev handel på de stora vattnen.24De såg HERRENS gärningar och hans under i djupen.25Han talade, och en stormvind blåste upp, så att vågorna gick höga.26De reste sig mot himlen och störtade sedan mot djupen. Modet svek dem i olyckan,27och de raglade och stapplade som berusade, och all deras vishet var borta.28De ropade till HERREN i sin nöd, och han befriade dem ur deras trångmål.29Han lugnade stormen och vågorna tystnade.30De gladde sig över att det hade blivit lugnt, och han förde dem till den hamn dit de ville.31De ska prisa HERREN för hans nåd och för allt underbart han gjort för människobarnen.32De ska prisa honom när folket samlas och lova honom i de äldstes krets.33Han förvandlar floder till öken, vattenkällor till torr mark34och det bördiga landet till saltöken, för dess invånares ondska.35Han gör ökenlandet till sjöar och det uttorkade landet till vattenkällor.36Han låter de hungriga bosätta sig där och bygga en stad att bo i.37De sår sina åkrar, planterar sina vingårdar och får sedan rika skördar.38Han välsignar dem, och de får många barn. Han låter inte heller deras boskapshjordar minska.39Om de blir färre, blir förödmjukade* och nedtryckta av bekymmer och sorg,40öser han olycka över härskarna och låter dem irra omkring i en väglös öken.41Men han lyfter de fattiga ur deras förtryck och låter deras familjer föröka sig som hjordar.42De rättsinniga ser det och gläder sig, medan all ondska måste tiga.43Den som är vis bör lägga detta på minnet och tänka på HERRENS nådegärningar.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.