Lukas 17 | Noua Traducere Românească

Despre păcat, credință și datorie

1 Le‑a zis apoi ucenicilor Săi: – Este imposibil să nu vină prilejuri de poticnire*, dar vai de acela prin care vin! 2 Ar fi mai bine pentru el dacă i s‑ar atârna de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să‑l facă să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți! 3 Fiți atenți la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră‑l, iar dacă se pocăiește, iartă‑l! 4 Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine și zice: „Mă pocăiesc!“, tu să‑l ierți! 5 Apostolii I‑au zis Domnului: – Mărește‑ne credința! 6 Domnul le‑a răspuns: – Dacă ați avea credință ca un bob de muștar*, ați zice acestui dud: „Dezrădăcinează‑te și sădește‑te în mare!“, iar el v‑ar asculta. 7 Cine dintre voi, dacă are un sclav care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino imediat și așază‑te să mănânci!“?! 8 Nu‑i va zice mai degrabă: „Pregătește‑mi să mănânc și încinge‑te să‑mi slujești câtă vreme mănânc și beau eu, iar după aceea vei mânca și vei bea și tu!“?! 9 Va avea el cumva recunoștință față de sclav pentru că acesta a făcut ce i s‑a poruncit? Nu cred. 10 Tot așa și voi: când faceți tot ceea ce vi s‑a poruncit, să ziceți: „Suntem niște sclavi netrebnici. Am făcut ceea ce eram datori să facem.“

Isus curățește zece leproși

11 În drum spre Ierusalim, El a trecut printre Samaria și Galileea. 12 În timp ce intra într‑un sat, L‑au întâlnit zece bărbați leproși*. Ei au stat la distanță 13 și și‑au ridicat glasul, zicând: – Stăpâne Isuse, ai milă de noi! 14 Când i‑a văzut, Isus le‑a zis: – Duceți‑vă și arătați‑vă preoților!* Și, în timp ce se duceau, au fost curățiți. 15 Unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s‑a întors slăvindu‑L pe Dumnezeu cu glas tare. 16 El s‑a aruncat cu fața la picioarele lui Isus și I‑a mulțumit. Era samaritean*. 17 Isus, răspunzând, a zis: – Oare n‑au fost zece curățiți?! Unde sunt ceilalți nouă? 18 Nu s‑a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu? 19 Apoi i‑a zis: – Ridică‑te și du‑te! Credința ta te‑a vindecat.

Venirea Împărăției lui Dumnezeu și a Fiului Omului

20 Fiind întrebat de către farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, Isus le‑a răspuns și a zis: – Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel încât să fie observată, 21 și nici nu se va zice: „Iat‑o aici!“ sau „Uite‑o acolo!“ Căci iată, Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru! 22 El le‑a zis apoi ucenicilor: – Vor veni zile când veți tânji să vedeți una din zilele Fiului Omului, dar n‑o veți vedea! 23 Vă vor zice: „Iată‑L aici!“ sau „Iată‑L acolo!“ Să nu vă duceți și să nu‑i urmați! 24 Căci, așa cum fulgerul, când scânteiază, luminează cerul dintr‑o parte în cealaltă, tot așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa! 25 Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație*. 26 Așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului. 27 Oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care Noe a intrat în arcă și a venit potopul și i‑a distrus pe toți. 28 De asemenea, va fi așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Lot: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau, 29 dar, în ziua în care a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și sulf din cer și i‑a distrus pe toți. 30 Tot așa va fi în ziua în care Se va arăta Fiul Omului. 31 În ziua aceea, cel ce va fi pe acoperișul casei și va avea lucrurile în casă, să nu coboare să le ia, iar cel ce va fi la câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă la cele lăsate în urmă. 32 Aduceți‑vă aminte de soția lui Lot!* 33 Oricine caută să‑și scape viața, o va pierde, dar cel care și‑o va pierde, o va păstra. 34 Vă spun că, în noaptea aceea, din doi care vor fi într‑un pat, unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. 35 Două femei vor măcina împreună – una va fi luată, iar cealaltă va fi lăsată. 36 Doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. 37 Ei L‑au întrebat: – Unde, Doamne? Isus le‑a zis: – Oriunde va fi trupul, acolo se vor aduna și vulturii.

nuBibeln

Om synd, tro och förlåtelse

1 Jesus sa till sina lärjungar: ”Det är oundvikligt att förförelser kommer, men ve den genom vilken de kommer! 2 Det skulle vara bättre för honom att bli kastad i havet med en stor sten runt halsen, än att han ska kunna förföra någon av dessa små. 3 Var på er vakt! Om din medmänniska syndar, så tillrättavisa henne, och förlåt henne om hon ångrar sig. 4 Även om hon syndar mot dig sju* gånger om dagen och sju gånger kommer tillbaka och ångrar sig, så ska du förlåta henne.” 5 Apostlarna sa till Herren: ”Ge oss mer tro!” 6 Herren svarade: ”Om ni hade tro som ett senapsfrö, skulle ni kunna säga till mullbärsträdet där borta: ’Ryck upp dig själv med rötterna och kasta dig i havet!’ Och det skulle lyda er.

Tjänaren som gör sin plikt

7 Om någon av er har en tjänare som kommer hem efter att ha plöjt på åkern eller vallat fåren, inte säger ni då till honom: ’Sätt dig genast ned vid bordet och ät!’ 8 Nej, ni säger: ’Gör i ordning maten åt mig, fäst upp dina kläder och passa upp mig medan jag äter. Sedan kan du själv äta och dricka.’ 9 Man tackar väl inte tjänaren för att han gjorde det han fick order om? 10 Detsamma gäller er. När ni gjort allt ni fått befallning om, ska ni säga: ’Vi är bara enkla tjänare, vi har bara gjort vår plikt.’ ”

Jesus botar tio spetälska

11 På sin fortsatta vandring mot Jerusalem gick Jesus längs gränsen mellan Galileen och Samarien. 12 Där gick han in i en by, och då kom tio spetälska emot honom. De stannade en bit bort 13 och ropade: ”Jesus, Mästare, förbarma dig över oss!” 14 Då såg han på dem och sa: ”Gå och visa upp er för prästerna!”* Och medan de var på väg dit blev de rena. 15 En av dem kom tillbaka till Jesus när han såg att han blivit frisk, och han ropade högt och hyllade Gud. 16 Sedan kastade han sig ner framför Jesus med ansiktet mot marken och tackade honom. Den mannen var från Samarien*. 17 Jesus frågade då: ”Var det inte tio personer som blev rena? Var är de andra nio? 18 Är det bara den här främlingen som har kommit tillbaka för att ära Gud?” 19 Till mannen sa han: ”Res dig upp och gå. Din tro har gjort dig frisk*.”

Guds rike

20 En gång frågade fariseerna Jesus när Guds rike skulle komma, och han svarade: ”Guds rike kommer inte på ett sätt som man kan se med sina fysiska ögon. 21 Man kan inte säga: ’Här är det’, eller: ’Där är det’. Nej! Guds rike är mitt ibland er.*” 22 Sedan sa han till sina lärjungar: ”Det ska komma en tid då ni längtar efter att få uppleva en enda av Människosonens dagar men inte får det.* 23 Man ska säga till er: ’Där är han’, eller: ’Här är han’. Men gå inte dit, spring inte efter sådant! 24 För liksom blixten flammar till över himlen och lyser upp hela horisonten, så ska Människosonen visa sig på sin dag. 25 Men dessförinnan måste han lida svårt och förkastas av detta släkte. 26 Som på Noas dagar ska det också vara på Människosonens dagar. 27 Då åt man och drack och gifte sig och blev bortgift, ända till den dag då Noa gick in i arken och floden kom och utplånade dem allihop. 28 Likadant var det på Lots tid.* Människorna åt och drack, köpte och sålde, planterade och byggde, 29 ända till den dag då Lot lämnade Sodom. Då regnade eld och svavel från himlen och utplånade dem allihop. 30 Så ska det vara när Människosonen uppenbarar sig. 31 Den dagen får den som är uppe på taket* och har sina ägodelar inne i huset inte gå dit ner för att hämta något, och den som är ute på åkern får inte vända tillbaka. 32 Kom ihåg Lots hustru! 33 Den som försöker bevara sitt liv ska förlora det, men den som förlorar sitt liv ska bevara det. 34 Jag säger er: den natten ska två personer sova i samma säng; den ena tas med, den andra lämnas kvar. 35 Två kvinnor ska mala mjöl tillsammans; den ena tas med, den andra lämnas kvar.*” 37 Då frågade hans lärjungar: ”Herre, var blir det någonstans?” Jesus svarade: ”Där kroppen finns, där samlas gamarna.”

Lukas 17 | Noua Traducere Românească nuBibeln