Lukas 12 | Noua Traducere Românească

Ipocrizia fariseilor

1 Între timp, mulțimea s‑a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: – Păziți‑vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în odăițe*, va fi proclamat de pe acoperișuri.

Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

4 Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. 5 Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți‑vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în Gheenă*. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni*? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7 Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii. 8 Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. 11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, 12 pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.

Pilda bogatului nesăbuit

13 Cineva din mulțime I‑a zis: – Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine! 14 Dar Isus i‑a răspuns: – Omule, cine M‑a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?! 15 Apoi le‑a zis: – Fiți atenți și păziți‑vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui! 16 Și le‑a spus o pildă: – Ogorul unui om bogat rodise din belșug. 17 El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să‑mi depozitez roadele?!“ 18 Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19 Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și înveselește‑te!»“ 20 Dar Dumnezeu i‑a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le‑ai pregătit, ale cui vor fi?!“ 21 Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!

Despre îngrijorări

22 Apoi le‑a zis ucenicilor Săi: – De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața* voastră, gândindu‑vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! 23 Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24 Uitați‑vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările!? 25 Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui*?! 26 Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?! 27 Uitați‑vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc*. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei! 28 Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!? 29 Și voi deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, 30 căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. 31 Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu* și vi se vor da și acestea. 32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! 33 Vindeți‑vă bunurile și dați milostenie. Faceți‑vă rost de săculeți* care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia n‑o distruge. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

Îndemn la veghere

35 Coapsele să vă fie încinse, iar candelele aprinse. 36 Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă. 37 Fericiți sunt robii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească! 38 Fie că vine la a doua strajă* din noapte, fie că vine la a treia strajă*, fericiți sunt aceia pe care‑i va găsi astfel! 39 Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa. 40 Și voi deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.

Robul credincios și înțelept

41 Petru L‑a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți? 42 Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? 43 Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44 Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 45 Dar, dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. El îl va tăia în două* și‑i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii. 47 Robul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s‑a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s‑a încredințat mult, i se va cere și mai mult.

Nu pacea, ci dezbinarea

49 Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! 50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până când acesta este îndeplinit! 51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52 Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într‑o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei. 53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, iar fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei, iar fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei, iar nora împotriva soacrei.

Înțelegând vremurile

54 Apoi le‑a mai zis mulțimilor: – Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, ziceți imediat: „Vine ploaia.*“ Și așa se întâmplă. 55 Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță.“ Și așa se întâmplă. 56 Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s‑o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s‑o deosebiți? 57 Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58 În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă‑ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare! 59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton*!

nuBibeln

Jesus varnar för hyckleri

1 Under tiden hade folk samlats i tusental, så att de höll på att trampa ner varandra. Men Jesus vände sig först till sina lärjungar och varnade dem: ”Akta er för fariseernas surdeg, hyckleriet. 2 Det finns ingenting gömt som inte ska komma fram och ingenting dolt som inte ska bli känt. 3 Det ni har sagt i mörkret ska höras i dagsljuset, och det ni har viskat i någons öra i enrum kommer att ropas ut från hustaken.

Var inte rädda

4 Till er som är mina vänner, säger jag: Var inte rädda för dem som kan döda kroppen, men sedan inte kan göra något mer. 5 Jag ska visa er vem ni ska frukta. Frukta honom som har makt att både döda och sedan kasta i Gehenna*. 6 Säljs inte fem sparvar för två kopparslantar? Och ändå är ingen av dem glömd av Gud. 7 Och på er är till och med hårstråna räknade. Var alltså inte rädda! Ni är mer värda än alla sparvar tillsammans.

Bekännelse och förnekelse

8 Jag säger er, att om någon bekänner mig inför människorna, honom ska också Människosonen bekänna inför Guds änglar. 9 Men den som förnekar mig inför människorna ska bli förnekad inför Guds änglar. 10 Vem som än säger något mot Människosonen kan få förlåtelse, men den som hädar den heliga Anden kommer aldrig att bli förlåten. 11 När man drar er till synagogorna*, makthavarna och myndigheterna, så oroa er inte för hur ni ska försvara er eller för vad ni ska säga. 12 Den heliga Anden kommer i samma stund att låta er veta vad ni behöver säga.”

Liknelsen om den rika lantbrukaren

13 Då sa någon i folkmassan: ”Mästare, säg till min bror att han ska dela arvet med mig.” 14 Men Jesus svarade: ”Min vän, vem har satt mig till domare, så att jag kan avgöra tvister mellan er?” 15 Vidare sa han till dem: ”Akta er för allt habegär! En människas liv är inte beroende av hur mycket hon äger.” 16 Sedan berättade han en liknelse för dem. Han sa: ”En rik lantbrukare hade fått en stor skörd. 17 Han gick och funderade på vad han skulle göra eftersom det inte gick att få in all skörd. 18 Han sa: ’Nu vet jag, jag river ner mina gamla lador och bygger större. Då får jag plats både med skörden och med allt annat jag äger. 19 Sedan kan jag slå mig till ro och säga till mig själv: Nu har du samlat så mycket att det räcker i många år. Koppla av nu! Ät, drick och roa dig!’ 20 Men Gud sa till mannen: ’Din dåre, redan i natt ska ditt liv tas ifrån dig! Vem ska då få allt som du har sparat ihop?’ 21 Så går det för den som samlar rikedomar åt sig själv men inte är rik inför Gud.”

Om att oroa sig

22 Sedan sa Jesus till sina lärjungar: ”Därför säger jag er: oroa er inte för hur ni ska klara livet, hur ni ska få mat att äta och kläder att ta på er. 23 Livet är ju mer än maten och kroppen mer än kläderna. 24 Tänk på korparna! De varken sår eller skördar, eller skaffar förråd eller lador, men Gud ger dem mat ändå. Är ni inte mycket mer värda än fåglarna? 25 Vem av er kan med sina bekymmer förlänga sitt liv med en enda timma? 26 Men om ni nu inte ens klarar så lite, varför oroar ni er då för allt annat? 27 Tänk på liljorna hur de växer! De arbetar inte och spinner inte. Ändå säger jag er, att inte ens Salomo i all sin prakt var så klädd som de. 28 Men om Gud nu ger sådana kläder åt gräset, som idag står på ängen och imorgon kastas på elden, skulle han då inte ordna kläder åt er? Så lite tro ni har! 29 Grubbla inte över vad ni ska äta och dricka. Oroa er inte för sådant. 30 För sådant jagar all världens folk efter, men er Fader vet redan att ni behöver det. 31 Sök först hans rike, så får ni det övriga också. 32 Var inte rädd, du lilla hjord. Er Fader i himlen har beslutat att ge er riket. 33 Sälj vad ni äger och ge åt de fattiga. Skaffa er en börs som aldrig slits ut och en skatt i himlen som är i säkert förvar, där ingen kan stjäla den och där ingen mal förstör. 34 För där er skatt finns, där kommer också ert hjärta att vara.

Var beredda

35 Fäst upp era kläder* och håll lamporna brinnande. 36 Var som tjänare som väntar på att deras herre ska komma hem från en bröllopsfest, så att de snabbt kan öppna dörren för honom när han knackar. 37 Lyckliga är de som deras herre finner vakna när han kommer. Sannerligen säger jag er: han ska själv göra sig redo att tjäna, och han ska låta dem få slå sig ner vid bordet för att äta medan han passar upp dem. 38 Kanske kommer han inte förrän vid midnatt eller till och med inte förrän strax före gryningen. Men lyckliga är de som är beredda. 39 Ni ska veta att om husägaren bara visste när tjuven tänkte komma, skulle han hindra honom från att bryta sig in. 40 Var beredda ni också, för Människosonen kommer tillbaka när ni minst av allt väntar det.” 41 Petrus frågade: ”Herre, talar du denna liknelse bara till oss, eller gäller detta alla?” 42 Herren svarade: ”Vem är som en trogen och klok tjänare, som av sin herre har fått i uppgift att ansvara för de andra tjänarna och ge dem mat när de behöver? 43 Lycklig är den tjänaren om hans herre kommer hem och får se att han gör det han ska. 44 Sannerligen säger jag er: en sådan trogen tjänare ska få ansvar för allt hans herre äger. 45 Men om tjänaren säger i sitt hjärta: ’Min herre kommer inte än på ett tag’, och börjar misshandla de andra tjänarna och äta och dricka sig full, 46 då ska hans herre komma en dag då han inte alls väntar honom, vid en tid som han inte vet om. Han ska slå honom i stycken och låta honom dela plats med dem som inte tror. 47 Den tjänare som känner till sin herres vilja, men ändå inte förbereder sig eller gör vad hans herre vill, han ska straffas med många piskslag. 48 Men den som inte är medveten om att han handlar fel och gör något straffbart, ska bara straffas med några få piskslag. Av den som har fått mycket kommer det att krävas mycket, och den som har anförtrotts mycket, har också desto större ansvar.

Splittring väntar, inte fred

49 Jag har kommit för att tända en eld på jorden, och jag önskar att den redan brann! 50 Men jag måste döpas med ett dop som väntar mig, och jag plågas svårt innan det är över. 51 Tror ni att jag har kommit för att skapa fred på jorden? Nej, säger jag, utan splittring! 52 Om fem personer bor i ett hus, kommer de i fortsättningen att leva splittrade, tre mot två och två mot tre, 53 far mot son och son mot far, mor mot dotter och dotter mot mor, svärmor mot svärdotter och svärdotter mot svärmor.”

Att tolka den tid man lever i

54 Sedan sa han till folket: ”När ni ser molnen torna upp sig i väster, så säger ni: ’Nu blir det regn.’ Och det blir det också. 55 När det blåser sydliga vindar säger ni: ’Idag blir det hett!’ Och det blir det. 56 Ni hycklare! Ni har lätt för att tyda tecken på jorden och himlen, men varför kan ni inte tyda den här tiden?

Gör upp med Gud innan det är för sent

57 Varför avgör ni inte själva vad som är rätt? 58 När du är på väg med din motpart till domstolen, försök då komma överens med honom innan ni är framme. Annars kanske han drar dig inför domaren, som sedan låter sin medhjälpare ta hand om dig och sätta dig i fängelse. 59 Jag säger dig: du slipper inte därifrån förrän du betalt till sista kopparslanten.”

Lukas 12 | Noua Traducere Românească nuBibeln