1O, DOAMNE, Tu ești Dumnezeul meu! Te voi înălța și voi aduce mulțumiri Numelui Tău, căci ai făcut lucruri minunate, lucruri plănuite demult, care s‑au împlinit cu credincioșie.2Ai prefăcut cetatea într‑un morman de moloz, citadela într‑o ruină. Fortăreața străinilor nu mai este o cetate; ea nu va mai fi niciodată rezidită.3De aceea popoarele puternice Te vor slăvi; cetățile neamurilor groaznice se vor teme de Tine.4Căci Tu ai fost un refugiu pentru cel sărac, un refugiu pentru cel nevoiaș în necazul său, un adăpost în furtună și o umbră în mijlocul caniculei, atunci când suflarea celor groaznici era ca furtuna împotriva unui zid,5ca arșița soarelui într‑un loc uscat. Tu aduci la tăcere zarva străinilor și, așa cum căldura este domolită de umbra unui nor, tot astfel și cântarea celor groaznici încetează.6DOMNUL Oștirilor va pregăti pe muntele acesta, pentru toate popoarele, un ospăț cu cărnuri grase, un ospăț cu vinuri bune – cărnuri pline de măduvă și vinuri limpezite.7Pe muntele acesta El va nimici vălul care acoperă toate popoarele, învelitoarea care înfășoară toate neamurile.8El va înghiți moartea pentru totdeauna. Stăpânul DOMN va șterge lacrimile de pe toate fețele și va îndepărta de pe tot pământul disprețul poporului Său, căci DOMNUL a vorbit.9În ziua aceea se va zice: „Iată, Acesta este Dumnezeul nostru. Am nădăjduit în El, și El ne‑a mântuit. Acesta este DOMNUL în Care am nădăjduit. Să fim veseli și să ne bucurăm în mântuirea Sa!“10Mâna DOMNULUI se va odihni pe muntele acesta. Moabiții însă vor fi călcați de El în picioare*, așa cum este călcat în picioare paiul în bălegar.11Își vor întinde mâinile în mijlocul lui, cum își întinde înotătorul mâinile să înoate. Mândria lor va fi doborâtă în pofida îndemânării* mâinilor lor.12El va dărâma fortificațiile înalte ale zidurilor tale, le va doborî și le va arunca la pământ, chiar în țărână.
nuBibeln
Lov och pris till Herren
1HERRE, du är min Herre, jag vill upphöja dig och prisa ditt namn. Du har fullföljt dina planer, gjort underbara ting sedan urtiden, i stor trofasthet.2Du har förvandlat staden till en grushög, lagt befästningen i ruiner. Främlingarnas fästning är inte längre någon stad och kommer aldrig mer att byggas upp igen.3Därför ärar ett starkt folk dig, och grymma nationer fruktar dig.4Du är en fästning för den svage, en fästning för den fattige i hans nöd, en tillflykt undan storm, en skugga i hettan. De grymmas andedräkt är som en störtskur mot en vägg,5som hettan i ett ökenland. Du tystar främlingarnas larm, och som skuggan av ett moln tar de grymmas sång slut.6Här på detta berg ska härskarornas HERRE ordna ett gästabud för alla folk, en fest med mycket mat och viner av högsta kvalitet, rätter av bästa slag och utsökt, klarat vin.7På detta berg ska han förstöra den svepning som täcker alla folk, den slöja som skyler alla nationer.8Han ska för alltid göra slut på döden. Herren, HERREN ska torka bort alla tårar från alla ansikten och göra slut på sitt folks vanära på hela jorden. HERREN har talat.9På den dagen ska man säga: ”Det här är vår Gud, den som vi väntade på, vår räddare. Det här är HERREN som vi väntade på. Låt oss jubla och vara glada över hans räddning.”10För HERRENS hand vilar över detta berg, men Moab ska trampas ner som halm i dyn under hans fötter.11Han breder ut sina händer mitt i halmen som simmaren som ska simma. Gud ska göra slut på hans stolthet över vad han med sina händer kan åstadkomma.*12Dina höga fästningsmurar förstör han och bryter ner dem till marken, gör dem till grus.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.