Jeremia 6 | Noua Traducere Românească nuBibeln

Jeremia 6 | Noua Traducere Românească

Ierusalimul va fi asediat

1 Fugiți din mijlocul Ierusalimului, fii ai lui Beniamin! Sunați din trâmbiță* la Tekoa! Dați semnalul la Bet‑Hacherem! Căci din nord se ivește o nenorocire și o mare distrugere. 2 O voi distruge pe fiica Sionului, cea frumoasă și delicată, 3 împotriva căruia vin păstorii cu turmele lor; ei își întind corturile în jurul ei și fiecare își paște turma în dreptul lui.“ 4 „Declarați* război împotriva ei! Ridicați‑vă! Să ne suim la amiază! Dar, vai, ziua se sfârșește și umbrele de seară se lungesc. 5 Ridicați‑vă! Să ne suim în timpul nopții și să‑i distrugem palatele!“ 6 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Tăiați copaci și ridicați rampe de asalt împotriva Ierusalimului! Această cetate trebuie pedepsită, căci în ea este numai asuprire! 7 După cum o fântână își reîmprospătează apele, tot așa își reîmprospătează și această cetate răutatea. Violența și distrugerea răsună din ea. Boala și rana ei sunt pentru totdeauna înaintea Mea. 8 Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă înstrăinez de tine și să te prefac într‑un pustiu, într‑o țară de nelocuit.“ 9 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Să culeagă rămășița lui Israel așa cum se culege via. Puneți mâna pe ea, așa cum pune culegătorul mâna pe mlădițe.“ 10 Cui să‑i vorbesc și pe cine să înștiințez ca ei să asculte? Iată, urechea lor este necircumcisă și nu pot să ia aminte. Iată, Cuvântul DOMNULUI este o insultă pentru ei și nu‑și găsesc plăcerea în el. 11 Eu însă sunt așa de plin de mânia DOMNULUI încât am obosit s‑o mai țin. „Toarn‑o peste copilul de pe drum, peste tinerii adunați laolaltă, căci și bărbatul, și soția sa vor fi luați, și bătrânul, și cel încărcat de zile. 12 Casele lor vor trece în stăpânirea altora, împreună cu terenurile și soțiile lor, căci Îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării, zice DOMNUL. 13 De la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi de câștig nedrept; de la profet până la preot, toți înșală. 14 Ei leagă în mod ușuratic rana poporului Meu, zicând: «Pace, pace!», când nu este pace. 15 Dar se rușinează ei oare când săvârșesc vreo urâciune? Nu, nu le e rușine deloc și nici nu știu să roșească. De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad; vor fi răsturnați când îi voi pedepsi, zice DOMNUL.“ 16 Așa vorbește DOMNUL: „Stați la răspântii și priviți! Întrebați care sunt cărările cele vechi, unde este calea cea bună; apoi umblați pe ea și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Dar ei spun: «Nu vrem să umblăm pe ea!» 17 Am pus păzitori peste voi. Luați aminte la sunetul trâmbiței! Dar ei spun: «Nu vrem să luăm aminte!» 18 De aceea, ascultați, neamuri, și priviți ce li se va întâmpla, voi, martori! 19 Ascultă și tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta nenorocirea, rodul planurilor lui, pentru că nu a luat aminte la cuvintele Mele și a respins Legea Mea. 20 Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Șeba sau de trestia plăcut mirositoare, care vine dintr‑o țară îndepărtată? Nu accept arderile voastre de tot și nu‑Mi plac jertfele voastre.“ 21 De aceea, așa vorbește DOMNUL: „Iată, voi pune înaintea acestui popor pietre de poticnire în care se vor împiedica atât părinții, cât și copiii, atât vecinul, cât și prietenul său, și vor pieri.“ 22 Așa vorbește DOMNUL: „Iată, un popor vine din țara de nord, un neam mare este stârnit de la marginile pământului. 23 Ei sunt înarmați cu arc și suliță; sunt cruzi și fără milă. Glasul lor urlă ca marea înfuriată; sunt călare pe cai și gata de luptă. Ei vin ca un războinic împotriva ta, fiică a Sionului.“ 24 Am auzit vești despre ei și mâinile ne slăbesc; ne cuprinde chinul, ne apucă durerea ca pe o femeie care naște. 25 Nu ieșiți pe câmpuri și nu umblați pe drumuri, căci acolo este sabia dușmanului, iar teroarea este pretutindeni. 26 Fiica poporului meu, acoperă‑te cu un sac și rostogolește‑te în cenușă. Plângi amarnic, ca după singurul tău fiu, căci pe neașteptate va veni pustiitorul peste noi. 27 „Te făcusem un examinator*, o fortăreață în poporul Meu, ca să cunoști și să cercetezi calea lor. 28 Toți sunt peste măsură de răzvrătiți, umblând cu bârfa. Sunt bronz și fier; toți sunt niște pervertiți. 29 Foalele suflă năprasnic și plumbul este topit de foc, dar rafinorul curăță degeaba; cei răi nu sunt înlăturați. 30 Sunt numiți argint lepădat, căci DOMNUL i‑a lepădat.“

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

nuBibeln
1 Fly, sätt er i säkerhet, ni folk från Benjamin, fly från Jerusalem! Blås i horn i Tekoa! Låt signalen ljuda i Bet-Hackerem. En olycka hotar från norr, och en stor förödelse. 2 Jag ska ödelägga dotter Sion, den vackra och bortskämda. 3 Herdarna kommer mot henne med sina hjordar. De ska slå upp sina tält runt omkring henne och dela upp åt sig var sin betesmark.” 4 ”Gör er beredda till strid mot henne! Kom, låt oss gå till anfall vid middagstid! Men ve oss! Dagen lider redan mot sitt slut, och kvällsskuggorna blir längre. 5 Kom, låt oss gå till anfall i natt och förstöra hennes fästningar!” 6 För så säger härskarornas HERRE: ”Hugg ner träd och bygg vallar mot Jerusalem. Denna stad ska straffas.* Den är full av förtryck. 7 Som en brunn flödar av vatten så flödar dess ondska fram. Där ljuder ekot av våld och förödelse. Sår och slag har jag ständigt framför mig. 8 Ta varning, Jerusalem, så att jag inte vänder mig bort ifrån dig och gör dig till en öde plats där ingen kan bo.” 9 Så säger härskarornas HERRE: ”Låt dem skörda en efterskörd, som från en vingård, en rest av Israel. Räck ut din hand, plocka bort druvorna, som druvplockaren gör.” 10 Till vem ska jag tala, vem ska jag vittna för, så att de lyssnar? Deras öron är tillslutna, och de kan inte höra. HERRENS ord föraktas bland dem, och de bryr sig inte om det. 11 Jag är uppfylld av HERRENS vrede. Jag orkar inte hålla inne med den. ”Töm ut den över barnen på gatan, över unga män som samlats, både man och kvinna ska drabbas, liksom den gamle, den åldrade. 12 Andra ska överta deras hus, deras åkrar och hustrur. Jag ska räcka ut min hand mot invånarna i landet, säger HERREN. 13 Från den minste till den störste är de alla giriga, till och med profeter och präster bedrar. 14 De lindrar skadorna hos mitt folk, men bara på ett ytligt sätt. De säger: ’Allt står väl till, allt står väl till.’ Men ingenting är väl. 15 Skäms de för det avskyvärda de gjort? Nej, någon skam känner de inte, de förstår inte att blygas. Därför ska de falla bland dem som faller. När tiden är inne för mig att straffa dem ska de slås ner, säger HERREN.” 16 Så säger HERREN: ”Stanna upp vid vägskälen och se efter, fråga efter de gamla stigarna, efter den goda vägen, och gå på den, så ska ni finna ro för era själar. Men de svarade: ’Nej, vi vill inte vandra på den.’ 17 Jag tillsatte vakter över er och sa: ’Lyssna när hornet ljuder!’ Men de sa: ’Nej, vi vill inte lyssna!’ 18 Lyssna därför, alla folk, ni vittnen, lägg märke till vad som sker med dem!* 19 Lyssna, jord: Jag ska låta olycka komma över detta folk, frukten av deras planer, för de har inte velat höra på mig utan har förkastat min lag. 20 Vad bryr jag mig om rökelse från Saba eller bästa kalmus från fjärran land? Jag kan inte ta emot era brännoffer, och era slaktoffer behagar mig inte.” 21 HERREN säger därför: ”Se, jag ska lägga stötestenar framför detta folk, och på dem ska de snava, fäder och söner tillsammans, grannar och vänner, och de ska förgås.” 22 Så säger HERREN: ”Se, ett folk kommer från ett land i norr, en stor nation reser sig från jordens yttersta ändar. 23 De är beväpnade med båge och lans, de är grymma och obarmhärtiga. Det låter som havets dån när de drar fram på sina hästar, rustade för strid mot dig, dotter Sion.” 24 Vi har hört ryktet om dem, och vi står handfallna. Vi grips av ångest och våndas som en kvinna som ska föda barn. 25 Gå inte ut på de öppna fälten, och gå inte ut på vägarna, för där finns fiendens svärd och skräck på alla håll. 26 Du dotter, mitt folk, klä dig i säcktyg och rulla dig i aska! Håll en bitter dödsklagan, som över den ende sonen. För plötsligt kommer förgöraren över oss. 27 ”Jag har satt dig att pröva mitt folk, för att du ska lära känna och pröva deras levnadssätt. 28 Alla är hårdnackade upprorsmakare, som förtalar och är som koppar och järn, allesammans fördärvade. 29 Blåsbälgen pumpar intensivt för att bränna bort bly i elden, men reningen är förgäves. Det onda kan inte renas bort. 30 Förkastat silver kallas de, för HERREN har förkastat dem.”