Jeremia 5 | Noua Traducere Românească nuBibeln

Jeremia 5 | Noua Traducere Românească

Degradarea totală a lui Iuda

1 „Cutreierați drumurile Ierusalimului, priviți cu luare-aminte și căutați în piețe! Dacă veți găsi un om care să înfăptuiască ce este drept și să caute adevărul, voi ierta Ierusalimul. 2 Ei chiar și atunci când jură: «Viu este DOMNUL!», fac jurăminte false.“ 3 DOAMNE, nu se uită ochii Tăi la credincioșie? Tu îi lovești, dar ei nu simt durere. Tu îi mistui, dar ei refuză să primească îndrumarea. Își fac obrazul* mai tare ca piatra și refuză să se pocăiască. 4 Îmi ziceam: „Aceștia sunt doar cei neînsemnați; ei se poartă nesăbuit, căci ei nu cunosc căile DOMNULUI, poruncile Dumnezeului lor. 5 Așa că voi merge la cei mari și le voi vorbi. Cu siguranță ei cunosc căile DOMNULUI și poruncile Dumnezeului lor.“ Însă cu toții au sfărâmat jugul și au rupt legăturile. 6 Din această cauză, un leu din pădure îi va ataca și un lup din pustie îi va distruge. Leopardul îi va pândi în apropierea cetăților lor ca să‑i sfâșie pe toți cei ce vor ieși din ele, căci fărădelegile lor s‑au înmulțit, iar necredincioșiile lor sunt numeroase. 7 „De ce să te iert? Fiii tăi M‑au părăsit și jură pe ceea ce nu este Dumnezeu. Le‑am împlinit toate nevoile, dar ei încă mai comit adulter și se îmbulzesc în casa prostituatei. 8 Sunt niște armăsari bine hrăniți și aflați în călduri; fiecare nechează după soția semenului său. 9 Să nu‑i pedepsesc Eu oare pentru aceasta? zice DOMNUL. Să nu mă răzbun Eu pe un asemenea neam? 10 Suiți în viile ei și nimiciți, dar o distrugere deplină să nu faceți! Îndepărtați‑i mlădițele, căci nu mai sunt ale DOMNULUI! 11 Casa lui Israel și Casa lui Iuda Mi‑au fost necredincioase“, zice DOMNUL. 12 S‑au lepădat de DOMNUL și au zis: „Nu se va întâmpla așa!* Niciun rău nu va veni asupra noastră; nu vom vedea nici sabia, nici foametea! 13 Profeții sunt vânt și Cuvântul nu este în ei, așa că ceea ce spun ei, să li se întâmple lor!“ 14 De aceea, așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul Oștirilor: „Pentru că poporul a spus* aceste cuvinte, iată, voi face cuvintele Mele în gura ta un foc, iar poporul acesta – precum lemnele pe care le mistuie focul. 15 Iată, aduc împotriva voastră un neam de departe, Casă a lui Israel, zice DOMNUL, un neam trainic, un neam străvechi, a cărui limbă nu o cunoașteți și a cărui vorbire nu o înțelegeți. 16 Tolba lui este ca un mormânt deschis; toți sunt niște viteji. 17 Ei îți vor devora secerișul și pâinea, îți vor devora fiii și fiicele, îți vor devora turmele și cirezile, îți vor devora viile și smochinii și‑ți vor distruge prin sabie cetățile fortificate în care te încrezi. 18 Totuși, nici în zilele acelea nu vă voi distruge de tot, zice DOMNUL. 19 Dacă vor întreba atunci: «De ce ne‑a făcut DOMNUL, Dumnezeul nostru, toate acestea?», să le răspunzi astfel: «După cum M‑ați părăsit și ați slujit unor dumnezei străini în țara voastră, tot așa veți sluji unor străini într‑o țară care nu este a voastră!» 20 Spuneți lucrul acesta Casei lui Iacov și vestiți‑l în Iuda, zicând: 21 «Ascultă lucrul acesta, popor nebun și fără minte, care ai ochi, dar nu vezi, ai urechi, dar nu auzi: 22 Nu vă temeți de Mine? zice DOMNUL. Nu tremurați înaintea Mea? Eu am pus nisipul ca hotar al mării, hotar veșnic pe care nu trebuie să‑l treacă. Chiar dacă valurile ei se agită, ele nu pot învinge și chiar dacă urlă, ele nu‑l pot trece.» 23 Poporul acesta însă are o inimă încăpățânată și răzvrătită. Ei și‑au întors spatele și au plecat. 24 Nu‑și zic în sinea lor: «Să ne temem de DOMNUL, Dumnezeul nostru, Care dă ploaie timpurie și ploaie târzie* la timpul potrivit și ne menține săptămânile rânduite pentru seceriș!» 25 Nelegiuirile voastre le îndepărtează pe acestea, și păcatele voastre rețin bunătățile de la voi. 26 Căci în poporul Meu se află oameni răi. Ei pândesc ca păsărarii din ascunziș; întind o cursă* și prind oameni. 27 Așa cum este o colivie plină de păsări, tot așa sunt și casele lor pline de înșelătorie. De aceea au ajuns ei puternici și s‑au îmbogățit, 28 s‑au îngrășat și lucesc de grăsime. Faptele lor rele nu au limită; ei nu pledează pentru cauza orfanului, ca s‑o câștige, nici nu apără dreptul celor nevoiași. 29 Să nu pedepsesc Eu oare aceste lucruri? zice DOMNUL. Să nu Mă răzbun Eu pe un asemenea neam? 30 Un lucru de necrezut și dezgustător se întâmplă în țară: 31 profeții profețesc minciuni și preoții conduc prin puterea lor, iar poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veți face la sfârșit?

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

nuBibeln

Herrens dom över folkets otrohet och synd

1 ”Gå gata upp och gata ner i Jerusalem! Se er noga omkring! Sök på torgen, om ni kan finna någon, om det finns någon enda som handlar rätt och söker sanning – då ska jag förlåta staden! 2 Även om de säger: ’Så sant HERREN lever’, så svär de falskt.” 3 HERRE, är det inte sanning dina ögon söker? Du slog dem, men de kände ingen smärta, du krossade dem, men de vägrade ta varning. De har gjort sina ansikten hårda som sten och vägrat vända om. 4 Jag tänkte: ”De är bara enkelt folk, de är dåraktiga, de känner inte till HERRENS vilja och vad Gud kräver. 5 Nu ska jag gå till de mäktiga och tala med dem. De känner nog till HERRENS vilja och sin Guds krav.” Men också dessa hade enhälligt brutit oket och slitit av banden. 6 Därför ska ett lejon från skogen anfalla dem, en varg från öknen ska störta sig över dem, en leopard ska lura utanför deras städer, och den som vågar sig ut ska bli sliten i stycken. För deras synder är många, och gång på gång har de avfallit. 7 ”Varför skulle jag förlåta dig? Dina barn har övergett mig och svurit vid gudar som inte är gudar. Jag gav dem allt de behövde, men de var otrogna och trängdes vid de prostituerades hus. 8 De är som välfödda och lystna hingstar i sina begär efter andras hustrur. 9 Skulle jag inte straffa dem för sådant? säger HERREN. Skulle jag inte låta min hämnd drabba ett sådant folk? 10 Gå upp mot vingårdsterrasserna och förstör dem, men utplåna inte allt. Riv bort vinrankorna, för de är inte HERRENS. 11 Folket i Israel och Juda har varit mycket trolösa mot mig, säger HERREN.” 12 De har ljugit om HERREN och nonchalerat honom: ”Det kommer inget ont över oss. Vi behöver varken se hungersnöd eller krig. 13 Profeternas tal är bara vind, de har inga ord från Gud att komma med. De drabbas bara själva.” 14 Därför säger HERREN, härskarornas Gud: ”Eftersom ni talar så, ska jag göra mina ord i din mun till en eld och detta folk till ved som den förtär. 15 Jag ska låta ett folk långt bortifrån komma över er, ni israeliter, säger HERREN, ett urgammalt folk som funnits sedan urtiden och vars språk du inte förstår, vars tal du inte begriper. 16 Deras koger är som en öppen grav. Alla är de tappra krigare. 17 De ska sluka din skörd och ditt bröd, de ska sluka dina söner och dina döttrar, de ska sluka dina får och din nötboskap, de ska sluka dina vinrankor och fikonträd. Dina befästa städer, som du förlitar dig på, ska de förgöra med svärd. 18 Men inte heller då ska jag utplåna er helt, säger HERREN. 19 Och om de då frågar: ’Varför har HERREN, vår Gud, gjort allt detta mot oss?’ så ska du säga till dem: ’Liksom ni har övergett mig och tjänat främmande gudar i ert eget land, så ska ni nu tjäna främlingar i ett land som inte är ert eget.’ 20 Meddela detta för Jakobs folk, förkunna det i Juda: 21 Hör detta, du dåraktiga folk som inget förstår, som har ögon men inte ser och öron men inte hör. 22 Skulle ni inte frukta mig? säger HERREN, skulle ni inte bäva inför mig? Jag satte sanden till havets gräns, till en evig ordning som inte kan överskridas. Dess vågor svallar men dämpas där, de brusar men kommer inte över. 23 Men detta folk är trotsigt och upproriskt. Det har vänt sig bort och gått sin egen väg. 24 De tänker inte: ’Låt oss frukta HERREN, vår Gud, han som ger regn i rätt tid, både höst och vår, och tryggar våra skördeveckor.’ 25 Era brott har rubbat den här ordningen, era synder har berövat er allt detta goda. 26 Bland mitt folk finns det onda människor som lurar som fågelfängare och lägger ut fällor för att fånga människor.* 27 Likt en bur full av fåglar är deras hus fulla av svek. Därför har de blivit mäktiga och rika, 28 feta och skinande*, och det finns ingen gräns för deras onda gärningar. De dömer inte rättvist och driver inte den faderlöses sak till seger, inte heller försvarar de den fattiges rätt. 29 Skulle jag inte straffa dem för sådant? säger HERREN. Skulle jag inte låta min hämnd drabba ett sådant folk? 30 Fruktansvärda och förskräckliga ting har hänt landet. 31 Profeterna profeterar lögn, prästerna styr efter deras råd, och mitt folk vill ha det så! Men vad ska ni göra när slutet på detta kommer?