1Iacov i‑a chemat pe fiii săi și a zis: „Adunați‑vă să vă spun ce vi se va întâmpla în zilele de pe urmă.2Adunați‑vă și ascultați, fiii lui Iacov! Ascultați‑l pe tatăl vostru, Israel!3Ruben, tu ești întâiul meu născut, puterea și primul rod al vigorii mele, deosebit în demnitate și deosebit în putere.4Năvalnic ca apa, tu nu vei mai avea întâietatea, pentru că te‑ai suit în patul tatălui tău și, suindu‑te în el, l‑ai pângărit.5Simeon și Levi sunt frați; săbiile* lor sunt arme ale violenței.6Să nu intre sufletul meu la sfatul lor, să nu se unească gloria* mea cu adunarea lor, pentru că în mânia lor au ucis oameni și în plăcerea lor au tăiat tendoanele boilor.7Blestemată să fie mânia lor, pentru că este crâncenă și furia lor, pentru că este nemiloasă. Îi voi risipi în Iacov și îi voi împrăștia în Israel.8Iuda*, frații tăi te vor lăuda. Mâna ta va fi pe ceafa dușmanilor tăi, iar fiii tatălui tău se vor pleca înaintea ta.9Iuda este un pui de leu. Tu te‑ai întors de la pradă, fiule. El se apleacă, se întinde ca un leu, ca o leoaică – cine‑l va trezi?10Sceptrul nu se va îndepărta de la Iuda, nici toiagul domnitorului de lângă picioarele sale, până va veni Șilo*; de El vor asculta popoarele.11El își leagă măgarul de viță și mânzul măgăriței lui de cea mai aleasă viță. Își spală hainele în vin și îmbrăcămintea în sângele strugurilor.12Ochii îi sunt roșii de vin, iar dinții îi sunt albi de lapte.13Zabulon va locui pe coasta mării, va fi un liman pentru corăbii, iar hotarul lui se va întinde până la Sidon.14Isahar este un măgar puternic, care se culcă între două staule*.15Când va vedea că locul de odihnă este bun și că țara este frumoasă, își va pleca umărul să ducă povara și va ajunge rob la muncă de corvoadă.16Dan* îl va judeca pe poporul său, ca una dintre semințiile lui Israel.17Dan va fi un șarpe pe drum, o viperă pe cărare, mușcând caii de călcâie, făcând călărețul să cadă pe spate.18În izbăvirea Ta nădăjduiesc, DOAMNE!19Pe Gad* îl va ataca o ceată jefuitoare, dar și el o va ataca la călcâie.20Hrana lui Așer va fi bogată și el va oferi delicatese împărătești.21Neftali este o cerboaică lăsată liberă, care spune cuvinte frumoase.*22Iosif este o viță roditoare*, o viță roditoare lângă un izvor, ale cărei ramuri se înalță peste zid*.23Arcașii l‑au atacat fioros, au tras spre el și l‑au urât.24Totuși, arcul lui a rămas tare, iar brațele mâinilor sale au fost întărite de mâinile Puternicului lui Iacov, de Păstorul, Stânca lui Israel,25de Dumnezeul tatălui tău, Care te va ajuta, de Cel Atotputernic*, Care te va binecuvânta cu binecuvântările cerurilor de sus, cu binecuvântările adâncului de jos, cu binecuvântările sânilor și ale pântecului.26Binecuvântările tatălui tău sunt mai presus decât binecuvântările celor ce m‑au procreat,* decât darurile dealurilor veșnice. Acestea să fie pe capul lui Iosif, pe creștetul capului celui deosebit de frații săi.*27Beniamin este un lup care sfâșie; dimineața el își devorează vânatul, iar seara împarte prada.“
Moartea și îngroparea lui Iacov
28Toate acestea sunt cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Și acestea sunt cuvintele pe care li le‑a spus tatăl lor când i‑a binecuvântat. I‑a binecuvântat pe fiecare cu o binecuvântare potrivită.29Apoi le‑a poruncit și le‑a zis: „Eu voi fi adăugat la poporul meu. Înmormântați‑mă alături de părinții mei, în peștera care se află în ogorul hititului Efron,30ogorul Mahpela, aproape de Mamre, în țara Canaan. Avraam a cumpărat‑o împreună cu ogorul de la hititul Efron, ca teren pentru înmormântare.31Acolo au fost înmormântați Avraam și Sara, soția sa, acolo au fost înmormântați Isaac și Rebeca, soția sa, și acolo am înmormântat‑o eu pe Lea.32Ogorul și peștera care se află pe el au fost cumpărate de la fiii lui Het.“33Când a terminat de dat porunci fiilor săi, Iacov și‑a tras picioarele în pat, și‑a dat suflarea și a fost astfel adăugat la poporul său.
nuBibeln
Jakob profeterar över sina söner
1Jakob kallade sedan samman alla sina söner och sa: ”Ställ er här hos mig, så ska jag berätta för er vad som kommer att hända med er under kommande dagar.2Kom hit och lyssna till mig, Jakobs söner, lyssna till Israel, er far!3Ruben, du min förstfödde, min styrka, den första frukten av min kraft. Du är den högste i ära, den störste i kraft.4Men du är som svallande vatten, därför ska du inte längre räknas som den förste, för du gick till din fars säng, du vanhelgade min bädd.5Simon och Levi är bröder, våldet är deras svärd.*6Jag vill inte delta i deras råd, inte vara i deras sällskap. I vrede har de dödat män, och oxar har de stympat i sitt övermod.7Förbannad vare deras vrede, för den är våldsam och deras grymhet som är så enorm. Därför ska jag skingra dem i Jakob, sprida ut dem till hela Israel.8Juda, dina bröder kommer att prisa dig. Du kommer att förgöra dina fiender. Din fars söner ska böja sig inför dig.9Juda är ett ungt lejon, som reser sig från sitt byte. Han lägger sig ned som ett lejon som slår sig till ro. Vem vågar oroa honom?10Spiran ska inte vika från Juda, och inte härskarstaven från hans hand, förrän den kommer som den tillhör.* Alla folk ska lyda honom.11Han binder sin åsna vid en vinstock, ja, åsnefölet vid en utvald gren. Han tvättar sina kläder i vin och sin mantel i druvornas blod.12Hans ögon är mörkare än vin och hans tänder är vitare än mjölk.13Sebulon ska bo vid havets strand och bli en hamn för skeppen, med sina gränser utsträckta till Sidon.14Isaskar är en stark åsna, som vilar bland fållorna.*15När han ser hur skön viloplatsen är och hur gott landet är, böjer han sig ner och går in under bördan av tvångsarbete.16Dan* ska ge sitt folk rättvisa, som en av stammarna i Israel.17Han ska vara som en orm på vägen, en huggorm på stigen, som stinger hästen i hälen, så att dess ryttare faller av baklänges.18Jag väntar på räddning från dig, HERRE!19Ett band av rövare ska överfalla Gad*, men han ska falla dem i ryggen.20Asher ska laga till utsökta maträtter som passar en konungs bord.21Naftali är som en hind, som man släppt lös och som föder välskapta kalvar*.22Josef är ett ungt fruktträd, ett ungt fruktträd vid källan. Hans grenar når över muren.23Han ansätts bittert av skyttarna, av bågskyttar som går till anfall,24men han håller sin båge stadigt med fast arm, för Jakobs Mäktige, Herden, Israels Klippa, stöder honom.25Din fars Gud ska hjälpa dig, den Väldige ska välsigna dig med himlens välsignelser ovanifrån och med djupets välsignelser underifrån, med bröstets och livmoderns välsignelser.26Din fars välsignelser sträcker sig högre än de uråldriga bergen,* än de eviga höjdernas härlighet. Detta ska vara välsignelserna över Josef, över hjässan på honom som är fursten bland bröderna.27Benjamin är en hungrig varg. Han uppslukar sitt rov på morgonen, och på kvällen delar han bytet.”28Detta är alla Israels tolv stammar, och detta är vad deras far sa till dem när han gav dem var och en sin egen välsignelse.29Sedan befallde han dem: ”Jag ska snart samlas till mitt folk, och då ska ni begrava mig hos mina förfäder i Kanaans land, i grottan på hettiten Efrons åker,30grottan på åkern i Makpela vid Mamre i Kanaan, den åker som Abraham köpte av hettiten Efron som begravningsplats.31Där är Abraham och hans hustru Sara begravda. Där ligger också Isak och hans hustru Rebecka, och där begravde jag Lea.32Det är den åker och grotta som köptes från hettiterna.”33När Jakob hade gett dessa befallningar till sina söner, drog han upp sina fötter i sängen, drog sitt sista andedrag, dog och förenades så med sina fäder.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.