1După doi ani, Faraon a avut un vis. Se făcea că stătea lângă Nil2și iată că din Nil au ieșit șapte vaci frumoase la înfățișare și grase la trup, care pășteau între trestii.3Dar iată că după ele au ieșit din Nil alte șapte vaci urâte la înfățișare și cu trupul slab, care s‑au așezat lângă celelalte vaci, pe malul Nilului.4Vacile urâte la înfățișare și cu trupul slab le‑au mâncat pe cele șapte vaci frumoase la înfățișare și grase la trup. Atunci Faraon s‑a trezit.5Apoi a adormit și a visat a doua oară: se făcea că șapte spice de grâne, grase și bune, creșteau pe același pai.6Dar iată că după ele au răsărit șapte spice slabe și arse de vântul de răsărit.7Spicele slabe le‑au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Atunci Faraon s‑a trezit și iată că era doar un vis.8Dimineața, duhul îi era tulburat. El a trimis să‑i cheme pe toți magicienii* Egiptului și pe toți înțelepții lui. Faraon le‑a istorisit visul, dar nimeni n‑a putut să i‑l interpreteze.9Atunci căpetenia paharnicilor i‑a vorbit lui Faraon, zicând: „Mi‑aduc aminte astăzi de păcatele mele.10Faraon s‑a mâniat pe slujitorii săi și ne‑a pus sub pază, în casa comandantului gărzii*, pe mine și pe căpetenia brutarilor.11El și cu mine am avut în aceeași noapte câte un vis, fiecare vis cu semnificația lui.12Împreună cu noi, se afla acolo și un tânăr evreu, rob al comandantului gărzii. I‑am istorisit acestuia visele noastre, iar el ni le‑a interpretat, dând fiecărui vis semnificația lui.13Și s‑a întâmplat exact așa cum ni le‑a interpretat el: pe mine Faraon m‑a reașezat în slujbă, iar pe brutar l‑a atârnat de un copac.“14Atunci Faraon a trimis să‑l cheme pe Iosif, iar el a fost scos repede din temniță. Iosif s‑a ras, și‑a schimbat hainele și s‑a dus la Faraon.15Faraon i‑a zis lui Iosif: – Am avut un vis, dar nu este nimeni care să‑l poată interpreta. Am auzit că tu poți interpreta un vis imediat ce‑l auzi.16Iosif i‑a răspuns lui Faraon, zicând: – Nu eu! Dumnezeu îi va răspunde favorabil lui Faraon.*17Atunci Faraon i‑a zis lui Iosif: – În visul meu, se făcea că stăteam pe malul Nilului18și iată că din Nil au ieșit șapte vaci grase la trup și frumoase la chip, care pășteau între trestii.19Dar iată că după ele au ieșit alte șapte vaci, care erau slăbănoage, foarte urâte la chip și cu trupul slab, atât de urâte cum n‑am mai văzut niciodată în toată țara Egiptului.20Vacile slabe și urâte le‑au devorat pe primele șapte vaci grase,21dar după ce le‑au mâncat, nimeni nu și‑ar fi dat seama că au făcut acest lucru, deoarece erau la fel de slăbănoage ca și înainte. Apoi m‑am trezit.22Am mai văzut în visul meu că șapte spice de grâne, pline și bune, creșteau pe același pai.23Dar iată că după ele au răsărit șapte spice uscate, slabe și arse de vântul de răsărit.24Spicele slabe le‑au înghițit pe cele șapte spice bune. Le‑am spus magicienilor aceste lucruri, dar niciunul nu mi le‑a putut explica.25Atunci Iosif i‑a zis lui Faraon: – Visul lui Faraon este unul: Dumnezeu i‑a descoperit ce urmează să facă.26Cele șapte vaci bune înseamnă șapte ani, iar cele șapte spice bune înseamnă tot șapte ani; este un singur vis.27Cele șapte vaci slabe și urâte, care au ieșit după primele, înseamnă șapte ani, ca și cele șapte spice goale, arse de vântul de răsărit. Ele înseamnă șapte ani de foamete.28Se va întâmpla exact așa cum i‑am spus lui Faraon. Dumnezeu i‑a arătat lui Faraon ce urmează să facă.29Iată, vor veni șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului.30După ei vor veni șapte ani de foamete, astfel încât tot belșugul din țara Egiptului va fi uitat. Foametea va pustii țara.31Belșugul nu va mai fi cunoscut în țară din cauza foametei care va urma, pentru că ea va fi foarte mare.32Visul i‑a fost arătat lui Faraon în două feluri, pentru că acest lucru este hotărât de Dumnezeu, iar Dumnezeu Se va grăbi să‑l împlinească.33De aceea Faraon să aleagă acum un om priceput și înțelept și să îi dea autoritate peste țara Egiptului.34Faraon să pună responsabili peste țara Egiptului și să ia o cincime din rodul țării în timpul celor șapte ani de belșug.35Ei să strângă toată hrana din acești ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăți sub stăpânirea lui Faraon și să le păzească.36Hrana aceea va fi o rezervă pentru țară în cei șapte ani de foamete care vor veni peste țara Egiptului, astfel încât țara să nu piară în timpul foametei.
Înălțarea lui Iosif
37Sfatul acesta a plăcut lui Faraon și tuturor slujitorilor săi.*38Faraon le‑a zis slujitorilor săi: „Vom putea găsi noi un om ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu?“39Faraon i‑a zis lui Iosif: – Pentru că Dumnezeu ți‑a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput și de înțelept ca tine.40Tu vei fi mai marele casei mele și tot poporul meu se va supune poruncii tale. Doar în ce privește tronul, eu voi fi mai mare decât tine.41Apoi Faraon i‑a zis lui Iosif: – Uite, te‑am pus peste toată țara Egiptului.42Faraon și‑a scos inelul cu sigiliu de pe deget și l‑a pus pe degetul lui Iosif. L‑a îmbrăcat în haine de in subțire și i‑a pus un lanț de aur la gât.43Apoi l‑a pus în cel de‑al doilea car al său* și strigau înaintea lui: „Plecați genunchiul!“* Astfel, Faraon i‑a dat lui Iosif autoritate peste toată țara Egiptului.44Faraon i‑a zis lui Iosif: – Eu sunt Faraon, dar fără tine nimeni nu va ridica nici mâna, nici piciorul în toată țara Egiptului.45Faraon i‑a pus lui Iosif numele Țafnat-Paneah* și i‑a dat‑o de soție pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On*. Iosif a ieșit prin țara Egiptului.46El avea treizeci de ani când a intrat în slujba regelui Egiptului. Iosif a ieșit de la Faraon și a călătorit prin tot Egiptul.47În timpul celor șapte ani de belșug, pământul a dat roade din plin.48În timpul acestor șapte ani de belșug din țara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana și a depozitat‑o în cetăți. În fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur.49Astfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.50Înainte să vină anii de foamete, Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On, i‑a născut lui Iosif doi fii.51Iosif i‑a pus întâiului său născut numele Manase*, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m‑a făcut să uit toate necazurile mele și toată familia tatălui meu.“52Celui de‑al doilea fiu i‑a pus numele Efraim*, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m‑a făcut roditor în țara suferinței mele.“53Cei șapte ani de belșug din țara Egiptului s‑au sfârșit54și au început șapte ani de foamete, așa cum a zis Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pâine.55Când toată țara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după hrană. Faraon le‑a zis tuturor egiptenilor: „Mergeți la Iosif și faceți ce vă va spune el!“56Foametea era pe toată fața pământului. Iosif a deschis toate locurile cu provizii și le‑a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era mare în țara Egiptului.57Oameni de pe tot pământul veneau în Egipt la Iosif ca să cumpere grâne, căci foametea era mare pe tot pământul.
nuBibeln
Faraos dröm
1En natt två år senare drömde farao att han stod på Nilens strand,2när sju välmående, feta kor kom upp ur floden och började beta i vassen.3Efter dem kom sju andra kor upp ur floden, fula och magra. De gick fram och ställde sig på stranden bredvid de feta korna.4Sedan åt de magra korna upp de sju välmående och feta. Då vaknade farao.5Snart somnade han om igen och hade ännu en dröm. Han såg sju sädesax på samma strå, välformade och fylliga.6Sedan visade sig ytterligare sju ax komma fram, men dessa var tunna och svedda av den östliga vinden.7De tunna axen svalde de fylliga, välformade axen. Då vaknade farao igen och förstod att det var en dröm.8Följande morgon var han mycket orolig. Han kallade på alla trollkarlar och vise män i Egypten och berättade drömmarna för dem men ingen kunde uttyda dem för farao.9Då yttrade sig kungens vinsmakare: ”Idag måste jag påminna om mina brott.10För en tid sedan då farao var arg på oss tjänare satte farao mig och mästerbagaren i fängelse hos befälhavaren för livgardet.11En natt fick bagaren och jag var sin dröm och varje dröm hade sin särskilda betydelse.12Vi berättade drömmarna för en ung hebré som var där med oss och var slav hos befälhavaren för livgardet och han berättade för oss vad drömmarna betydde.13Allt inträffade precis som han hade sagt: jag återupprättades och fick tillbaka min ställning och den andre blev hängd.”14Farao lät genast skicka efter Josef. Han fördes omedelbart från fängelsehålan och efter att ha rakat sig och bytt kläder, kom han inför farao.15”Jag hade en dröm i natt”, berättade farao för honom. ”Ingen kan berätta för mig vad den betyder. Men jag har hört att du kan tolka drömmar du får höra.”16”Inte jag själv”, svarade Josef. ”Men Gud kan ge farao det önskade svaret.”17Då berättade farao drömmen för honom: ”Jag stod på Nilflodens strand,18när sju feta, välmående kor kom upp ur floden och började beta i vassen.19Men sedan kom sju andra kor upp ur floden, eländiga, mycket magra och fula, ja, så eländiga djur har jag aldrig sett i hela Egyptens land.20Dessa magra kor åt upp de sju feta, som hade kommit först,21men efteråt kunde man inte se att de gjort det, för de var lika magra som förut. Sedan vaknade jag.22Därefter hade jag ännu en dröm och såg sju ax på ett strå, fylliga och vackra.23Efter dem växte det fram sju torra ax, tunna och förtorkade i östanvinden,24och de tunna axen svalde de sju fylliga. Jag berättade allt detta för mina trollkarlar men ingen av dem kunde säga vad det betydde.”25”Båda drömmarna betyder samma sak”, sa Josef till farao. ”Gud har talat om för farao vad han tänker göra.26De sju feta korna och de sju fylliga, välformade axen betyder sju år. Båda drömmarna har samma betydelse.27De sju magra korna som kom upp efter dem, likaså de sju tunna och av östanvinden förtorkade axen, betyder att det kommer att bli sju års hungersnöd.28Gud har precis som jag sa till farao visat farao vad han tänker göra.29De kommande sju åren ska bli en period av stort välstånd i hela Egyptens land.30Men efteråt kommer det att bli sju år av svält. Svälten blir så svår att man kommer att glömma bort välståndet som rådde i Egypten. Svälten kommer att ödelägga landet.31Till och med minnet av de goda åren kommer att utplånas helt eftersom hungersnöden blir så fruktansvärd.32Att farao fick två drömmar betyder att Gud har bestämt det och det kommer att ske snart.33Farao bör nu söka reda på en förståndig och vis man och sätta honom över Egyptens land.34Farao bör också utse tillsyningsmän över landet för att samla in en femtedel av all säd under de kommande sju välfärdsåren.35Låt dem samla in livsmedel under de kommande goda åren och lagra och förvara spannmål i städerna under faraos tillsyn.36Då kommer det att finnas tillräckligt att äta i Egyptens land när de sju årens svält kommer, så att landet inte går under genom hungersnöden.”
Josef härskar i Egypten
37Josefs förslag togs väl emot av farao och hans tjänare.38Farao sa då till sina tjänare: ”Finns det någon som har Guds Ande* såsom denne man?”39Farao sa sedan till Josef: ”Eftersom Gud har uppenbarat allt detta för dig, finns det ingen som är förståndigare och visare än du.40Därför utser jag dig som ansvarig för hela mitt hov och hela mitt folk ska rätta sig efter dig. Bara tronen ska vara förbehållen mig.”41Farao sa till Josef: ”Jag ger dig ansvaret för hela Egypten.”42Sedan tog farao av sig sin egen sigillring och satte den på Josefs finger, klädde honom i fina linnekläder och satte en guldkedja runt halsen på honom.43Han lät också Josef åka i vagnen närmast hans egen*, och framför Josef ropade man ”Böj knä!”* Farao satte honom så över hela Egypten.44Farao sa till Josef: ”Jag är visserligen farao, men ingen ska lyfta vare sig hand eller fot i hela Egypten om inte du har befallt det.”45Farao gav Josef namnet Safenat Paneach*. Han gav honom också Asenat till hustru, en dotter till Poti Fera, prästen* i On*. Josef reste sedan omkring i Egypten.46Josef var trettio år gammal när han började sin tjänst hos farao. Han började då resa genom hela landet.47Under de följande sju välfärdsåren blev det rika skördar överallt.48Under dessa sju år av överflöd samlade Josef in en del av skörden i Egypten och lagrade den i städerna. I varje stad samlades jordbruksprodukter från omgivningen.49Josef samlade in så mycket säd att den var som sanden i havet. Man kunde till slut inte hålla räkning på den eftersom det var omöjligt.50Innan det första svältåret började fick Josef två söner med Asenat, dotter till Poti Fera, prästen i On.51Josef kallade sin äldste son Manasse*, för han sa: ”Gud har fått mig att glömma allt mitt elände och förlusten av min familj.”52Den andre sonen kallade han Efraim*, för han sa: ”Gud har gjort mig fruktsam i mina lidandens land.”53Slutligen hade de sju goda åren gått.54Då började sju års svält, precis som Josef hade förutsagt. Det blev svält även i grannländerna, men i Egypten fanns det tillräckligt med bröd överallt.55När folket i Egypten började känna av svälten bad de farao om mat och han skickade dem till Josef. ”Lyd honom vad han än säger”, sa han till dem.56När hungersnöden gick fram över hela landet, öppnade Josef sädesförråden och sålde säd till egypterna eftersom hungersnöden var så svår i Egypten.57Från hela världen kom man till Egypten för att köpa säd av Josef, för hungersnöden var svår överallt.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.