Apostelgeschichte 9 | Noua Traducere Românească nuBibeln

Apostelgeschichte 9 | Noua Traducere Românească

Convertirea lui Saul

1 Între timp însă, Saul încă sufla amenințare și ucidere împotriva ucenicilor Domnului. S‑a dus la marele preot 2 și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, astfel încât, dacă i‑ar găsi pe unii care sunt adepți ai Căii*, atât bărbați, cât și femei, să‑i aducă legați la Ierusalim. 3 În timp ce era pe drum și se apropia de Damasc, a strălucit deodată împrejurul lui o lumină din cer. 4 El a căzut la pământ și a auzit un glas care‑i zicea: – Saul, Saul, de ce Mă persecuți? 5 El a întrebat: – Cine ești, Doamne*? Isus i‑a răspuns: – Eu sunt Isus, Cel pe Care tu Îl persecuți! Îți este greu să lovești cu călcâiul în pinteni!* 6 Tremurând și plin de frică, a întrebat: – Doamne, ce vrei să fac? Domnul i‑a zis: – Ridică‑te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci! 7 Bărbații care‑l însoțeau în călătorie s‑au oprit amuțiți; auzeau într-adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s‑a ridicat de la pământ și, cu toate că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. Prin urmare, l‑au luat de mână și l‑au dus în Damasc. 9 Timp de trei zile n‑a văzut, n‑a mâncat și nici n‑a băut nimic. 10 În Damasc era un ucenic pe nume Ananias. Domnul i‑a vorbit într‑o viziune: – Ananias! El a răspuns: – Iată‑mă, Doamne! 11 Domnul i‑a zis: – Scoală‑te, du‑te pe strada numită „Dreaptă“ și caută în casa lui Iuda un om din Tars, pe nume Saul. Căci iată, chiar acum el se roagă 12 și a văzut într‑o viziune un om pe nume Ananias, intrând și punându‑și mâinile peste el ca să‑și recapete vederea. 13 Ananias a răspuns: – Doamne, am auzit de la mulți despre toate relele pe care omul acesta le‑a făcut sfinților Tăi în Ierusalim. 14 Chiar și aici are autoritate din partea conducătorilor preoților să‑i lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău! 15 Dar Domnul i‑a zis: – Du‑te, pentru că el este un vas al Meu pe care l‑am ales ca să ducă Numele Meu atât înaintea neamurilor și regilor, cât și înaintea fiilor lui Israel. 16 Căci Eu îi voi arăta cât trebuie să sufere de dragul Numelui Meu. 17 Ananias a plecat, a intrat în casa unde era Saul și, punându‑și mâinile peste el, a zis: „Frate Saul, m‑a trimis Domnul – Isus, Cel Care ți S‑a arătat pe drumul pe care veneai – ca să‑ți recapeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt.“ 18 Imediat, de pe ochii lui au căzut un fel de solzi, iar el și‑a recăpătat vederea. Apoi s‑a ridicat, a fost botezat

Saul, în Damasc și în Ierusalim

19 și, după ce a mâncat ceva, i‑au revenit puterile. Saul a rămas câteva zile cu ucenicii în Damasc 20 și imediat a început să‑L proclame pe Isus în sinagogi, spunând că este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toți cei ce‑l auzeau se minunau și ziceau: „Nu este el acela care‑i distrugea în Ierusalim pe cei ce chemau Numele acesta?! Și n‑a venit el aici ca să‑i ducă legați la conducătorii preoților?!“ 22 Dar Saul se întărea tot mai mult și le provoca nedumerire iudeilor care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Cristosul. 23 După mai multe zile, iudeii au uneltit să‑l omoare, 24 însă Saul a aflat despre uneltirea lor. Zi și noapte ei supravegheau porțile, ca să‑l omoare. 25 Dar într‑o noapte, ucenicii l‑au luat și l‑au coborât prin zid, dându‑l jos într‑un coș. 26 Când a ajuns în Ierusalim, a încercat să li se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, pentru că nu credeau că este un ucenic. 27 Atunci Barnabas l‑a luat și l‑a dus la apostoli. Le‑a istorisit cum, pe drum, Saul Îl văzuse pe Domnul, și El îi vorbise, și cum, în Damasc, vorbise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 Astfel, începând de atunci, Saul venea și se ducea împreună cu ei în Ierusalim, vorbind cu îndrăzneală în Numele Domnului. 29 De asemenea, vorbea și purta dispute cu iudeii eleniști*, dar ei încercau să‑l omoare. 30 Când au aflat frații lucrul acesta, l‑au dus la Cezareea* și l‑au trimis în Tars. 31 Astfel, Biserica era răspândită prin toată Iudeea, Galileea și Samaria, se bucura de pace și era întărită*; ea umbla în frică de Domnul și se înmulțea prin încurajarea Duhului Sfânt.

Petru, în Lida și în Iafo

32 În timp ce călătorea prin toate regiunile, Petru s‑a coborât și la sfinții care locuiau în Lida. 33 Acolo a găsit un om pe nume Enea, care de opt ani zăcea în pat, pentru că era paralizat. 34 Petru i‑a zis: „Enea, Isus Cristos te vindecă! Ridică‑te și strânge‑ți patul!“ Și el s‑a ridicat imediat. 35 Toți locuitorii din Lida și din Șaron l‑au văzut și s‑au întors la Domnul. 36 În Iafo era o ucenică pe nume Tabita, care tradus înseamnă „Gazelă“*. Viața ei era plină de fapte bune și de milosteniile pe care le făcea. 37 În vremea aceea*, ea s‑a îmbolnăvit și a murit. Au spălat‑o și au pus‑o în camera de sus. 38 Lida este aproape de Iafo. Prin urmare, când ucenicii au auzit că Petru este în Lida, au trimis doi bărbați să‑l roage: „Nu întârzia în a veni până la noi!“ 39 Petru s‑a ridicat și a plecat împreună cu ei. Când a ajuns, l‑au condus în camera de sus. Toate văduvele au stat lângă el, plângând și arătându‑i cămășile* și hainele pe care le făcea Gazela* pe când era cu ele. 40 Petru i‑a scos afară pe toți, s‑a pus în genunchi și s‑a rugat. Apoi s‑a întors spre trup și a zis: „Tabita, scoală‑te!“ Ea a deschis ochii și, când l‑a văzut pe Petru, s‑a ridicat. 41 El i‑a dat mâna și a ridicat‑o; apoi i‑a chemat pe sfinți și pe văduve și le‑a înfățișat‑o vie. 42 Acest fapt a devenit cunoscut prin toată cetatea Iafo și mulți au crezut în Domnul. 43 Petru a rămas mai multe zile în Iafo, la un anume Simon, un tăbăcar.

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

nuBibeln

Saul vänder om

1 Saul som fortfarande var fylld av hat och mordlust mot Herrens lärjungar gick till översteprästen. 2 Han bad att få med sig brev adresserade till synagogorna i Damaskus så att han skulle få tillstånd att arrestera alla där som hörde till Vägen*, både män och kvinnor. Sedan skulle han föra dem som fångar till Jerusalem. 3 Men när han rest iväg och närmade sig Damaskus, omgavs han plötsligt av ett starkt ljussken från himlen. 4 Och han föll till marken och hörde en röst som sa: ”Saul! Saul! Varför förföljer du mig?” 5 Han frågade: ”Vem är du, Herre*?” Rösten svarade: ”Jag är Jesus, den som du förföljer. 6 Res dig upp och gå in i staden, så får du veta vad du ska göra.” 7 Männen som var tillsammans med Saul stod där alldeles stumma, för de hörde rösten men såg ingen. 8 När Saul reste sig från marken och öppnade sina ögon, kunde han inte se. De tog honom vid handen och ledde honom in i Damaskus. 9 Under tre dagar var han sedan blind och han varken åt eller drack. 10 Men i Damaskus fanns en lärjunge som hette Ananias och Herren talade nu till honom i en syn och sa: ”Ananias!” ”Ja, Herre!” svarade han. 11 Då sa Herren till honom: ”Gå till Raka gatan och in i Judas hus och fråga där efter en man som heter Saul från Tarsos. Han ber 12 och i en syn har han sett att en man som heter Ananias ska komma in och lägga händerna på honom så att han kan se igen.” 13 ”Men Herre!” svarade Ananias. ”Jag har hört av många om den mannen och allt ont som han har gjort mot dina heliga i Jerusalem. 14 Och här har han en fullmakt med sig från översteprästerna att arrestera alla som åkallar ditt namn!” 15 Men Herren sa till honom: ”Gå, för jag har utsett honom till att vara mitt redskap! Han ska göra mitt namn känt för många olika folk och makthavare och för Israels folk. 16 Och jag ska visa honom hur mycket han måste lida för mitt namn.” 17 Då gick Ananias dit och kom in i Judas hus. Han lade sina händer på Saul och sa: ”Saul, min bror, Herren själv, Jesus, som visade sig för dig på vägen, har sänt mig för att du ska få din syn tillbaka och bli fylld av den heliga Anden.” 18 I samma stund var det som om flagor föll från Sauls ögon och han kunde se igen. Han reste sig då genast upp och lät döpa sig

Saul i Damaskus och Jerusalem

19 och när han ätit, fick han krafterna tillbaka. Saul stannade sedan några dagar hos lärjungarna i Damaskus 20 och han började genast förkunna i synagogorna att Jesus är Guds Son. 21 Alla som hörde honom blev mycket förvånade och frågade: ”Var det inte han som i Jerusalem försökte döda alla som åkallar Jesus namn? Visst var han på väg hit för att arrestera dem och föra dem som fångar till översteprästerna?” 22 Men Saul talade med allt större kraft och judarna i Damaskus hade inga argument att sätta emot när han bevisade att Jesus är Messias. 23 Efter en längre tid konspirerade judarna om att göra sig av med Saul, 24 men Saul fick reda på deras planer. De bevakade stadsportarna både dag och natt för att kunna mörda honom, 25 men en natt tog några av hans lärjungar och firade ner honom i en korg från stadsmuren. 26 Saul återvände sedan till Jerusalem, men när han försökte ansluta sig till lärjungarna där var de rädda för honom. Ingen vågade lita på att han verkligen hade blivit en lärjunge. 27 Men Barnabas tog honom med till apostlarna och berättade för dem hur Saul på vägen hade sett Herren som hade talat till honom och hur Saul sedan med stort mod hade predikat i Jesus namn i Damaskus. 28 Efter det accepterade de Saul och sedan kom och gick han fritt bland dem i Jerusalem där han talade frimodigt i Herren Jesus namn. 29 Han talade också till de grekisktalande judarna och diskuterade med dem, men de gjorde upp planer på att döda honom. 30 När de troende fick reda på detta, tog de med sig Saul till Caesarea och skickade honom vidare därifrån till Tarsos.

Petrus i Lydda och Joppe

31 Församlingen fick nu vara ifred i hela Judeen, Galileen och Samarien. Den byggdes upp och levde i Herrens fruktan och växte till genom den heliga Andens tröst och stöd. 32 Petrus reste nu från plats till plats och kom också till de heliga i Lydda. 33 Där träffade han en man som hette Aineas som var förlamad och hade legat till sängs i åtta år. 34 Petrus sa till honom: ”Aineas! Jesus Kristus botar dig. Res dig upp och rulla ihop din bädd!” Och i samma stund reste sig Aineas upp. 35 Alla som bodde i Lydda och på Sharonslätten såg honom och vände om till Herren. 36 I Joppe fanns det bland lärjungarna en kvinna som hette Tabita, på grekiska Dorkas*. Hon hade gjort mycket gott mot andra människor och särskilt mot de fattiga, 37 men vid den här tiden blev hon sjuk och dog. Man tvättade henne och lade henne i ett rum en trappa upp. 38 Men när lärjungarna hörde att Petrus var i Lydda som låg alldeles i närheten, skickade de iväg två män för att be honom komma över till Joppe så fort som möjligt. 39 Petrus följde genast med och så snart han kom dit, tog de med honom en trappa upp. De gråtande änkorna samlades kring honom och visade skjortor och mantlar som Dorkas hade gjort medan hon fortfarande var bland dem. 40 Men Petrus sa till alla att lämna rummet. Han föll ner på knä och bad och sedan vände han sig till den döda och sa: ”Tabita, res dig upp!” Då slog hon upp sina ögon och när hon fick se Petrus, satte hon sig upp. 41 Petrus räckte henne genast handen och hjälpte henne upp på fötter. Sedan ropade han på de heliga och änkorna och lät dem se henne stå där levande. 42 Nyheten om det som hade hänt spreds i hela Joppe och många började tro på Herren. 43 Petrus stannade därför en längre tid i Joppe och bodde hos Simon, en man som arbetade med skinnberedning.*