Markus 10 | Noua Traducere Românească

Despre divorț

1 Apoi a plecat de acolo și a venit în hotarele Iudeei și* dincolo de Iordan. Mulțimile s‑au adunat din nou în jurul Lui, iar El, după cum Îi era obiceiul, a început iarăși să‑i învețe. 2 Niște farisei au venit la El ca să‑L pună la încercare și L‑au întrebat dacă îi este îngăduit unui soț să divorțeze de soția lui. 3 Isus, răspunzând, le‑a zis: – Ce v‑a poruncit Moise? 4 Ei au zis: – Moise a dat voie ca soțul să‑i scrie soției o scrisoare de despărțire și să divorțeze de ea*. 5 Dar Isus le‑a zis: – Din cauza inimilor voastre împietrite v‑a scris el această poruncă, 6 însă la începutul creației Dumnezeu „i‑a făcut bărbat și femeie“*. 7 „De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, 8 iar cei doi vor fi un singur trup.“* Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. 9 Deci, ceea ce Dumnezeu a unit omul să nu despartă! 10 În casă, ucenicii L‑au întrebat iarăși cu privire la aceasta. 11 El le‑a zis: „Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta comite adulter împotriva ei. 12 Și dacă o soție divorțează de soțul ei și se căsătorește cu altul, comite adulter.“

Isus și copilașii

13 I‑au adus niște copilași, ca să Se atingă de ei, dar ucenicii i‑au mustrat. 14 Isus însă, când a văzut acest lucru, S‑a indignat și le‑a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine! Nu‑i opriți, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei! 15 Adevărat vă spun că oricine nu primește ca un copilaș Împărăția lui Dumnezeu, nicidecum nu va intra în ea!“ 16 Apoi i‑a luat în brațe și i‑a binecuvântat punându‑Și mâinile peste ei.

Isus și tânărul bogat

17 Tocmai când pornea la drum, a alergat la El un om care a căzut în genunchi înaintea Lui și L‑a întrebat: – Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viață veșnică? 18 Isus i‑a zis: – De ce Mă numești „bun“? Nimeni nu este bun, decât Unul: Dumnezeu.* 19 Cunoști poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiți adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu păgubești pe nimeni“, „Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta.“* 20 El I‑a spus: – Învățătorule, pe toate acestea le‑am păzit încă din tinerețea mea. 21 Uitându‑Se la el, Isus l‑a îndrăgit și i‑a zis: – Îți lipsește un singur lucru: du‑te, vinde tot ce ai și dă săracilor, și vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează‑Mă! 22 Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe averi. 23 Isus a privit în jur și le‑a zis ucenicilor Săi: – Cât de greu va fi pentru cei bogați să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 24 Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Isus le‑a zis iarăși: – Copii, cât de greu este pentru cei ce se încred în bogății să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 25 Este mai ușor să treacă o cămilă prin gaura acului, decât să intre cel bogat în Împărăția lui Dumnezeu! 26 Ei au rămas și mai uimiți și au zis unii către alții: – Atunci cine poate fi mântuit? 27 Uitându‑Se la ei, Isus a zis: – Este imposibil pentru oameni, dar nu și pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile. 28 Petru a început să‑I zică: – Iată, noi am lăsat totul și Te‑am urmat. 29 Isus a răspuns: – Adevărat vă spun că nu este nimeni care să‑și fi lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau ogoare de dragul Meu și de dragul Evangheliei 30 și care să nu primească acum, în vremea aceasta, de o sută de ori mai mult case, frați, surori, mame, copii și ogoare, împreună cu persecuții, iar în veacul care vine, viață veșnică. 31 Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.

Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa

32 Ei erau pe drum și se suiau spre Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau uimiți, iar cei care‑L urmau erau speriați. Isus i‑a luat din nou deoparte pe cei doisprezece și a început să le vorbească despre ce urma să I se întâmple: 33 „Iată că ne suim spre Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte și‑L vor da pe mâna neamurilor, 34 care Îl vor batjocori, Îl vor scuipa, Îl vor biciui și‑L vor omorî. Dar după trei zile va învia.“

Cererea fiilor lui Zebedei

35 Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la El și I‑au zis: – Învățătorule, dorim să faci pentru noi orice‑Ți vom cere. 36 El i‑a întrebat: – Ce doriți să fac pentru voi? 37 Ei I‑au zis: – Dă‑ne voie să ședem unul la dreapta și altul la stânga Ta, în slava Ta. 38 Isus le‑a zis: – Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care îl beau Eu* sau să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu*? 39 Ei I‑au zis: – Putem! Isus le‑a zis: – Veți bea paharul pe care‑l voi bea Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu, 40 dar dreptul de a sta la dreapta sau la stânga Mea nu ține de Mine să‑l dau, ci este pentru aceia cărora le‑a fost pregătit. 41 Ceilalți zece, când au auzit, au început să fie indignați din cauza lui Iacov și a lui Ioan. 42 Atunci Isus i‑a chemat la El și le‑a zis: „Știți că aceia care sunt considerați domnitorii neamurilor stăpânesc peste ele, iar mai marii lor își exercită autoritatea asupra lor. 43 Dar între voi nu este așa! Dimpotrivă, oricine vrea să fie mai mare între voi, va fi slujitorul vostru, 44 iar cel ce vrea să fie primul între voi, va fi sclavul tuturor. 45 Căci Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să‑Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.“

Vindecarea orbului Bartimeu

46 Au ajuns în Ierihon. Când a ieșit Isus din Ierihon, împreună cu ucenicii Lui și cu o mulțime mare de oameni, un cerșetor orb, pe nume Bartimeu, fiul lui Timeu, ședea lângă drum. 47 Când a auzit el că este Isus din Nazaret, a început să strige și să zică: – Fiul lui David*, Isuse, ai milă de mine! 48 Mulți îl mustrau ca să tacă, dar el striga și mai tare: – Fiul lui David, ai milă de mine! 49 Isus S‑a oprit și a zis: „Chemați‑l!“ Ei l‑au chemat pe orb și i‑au zis: „Îndrăznește! Ridică‑te, căci te cheamă!“ 50 El și‑a aruncat haina, a sărit în picioare și a venit la Isus. 51 Atunci Isus, răspunzându‑i, a întrebat: – Ce dorești să fac pentru tine? Orbul I‑a zis: – Rabuni*, să‑mi recapăt vederea! 52 Isus i‑a zis: – Du‑te! Credința ta te‑a vindecat. Imediat el și‑a recăpătat vederea și L‑a urmat pe Isus pe drum.

New International Reader’s Version

Jesus teaches about divorce

1 Jesus left that place and went into the area of Judea and across the River Jordan. Again crowds of people came to him. As usual, he taught them. 2 Some Pharisees came to test Jesus. They asked, ‘Does the Law allow a man to divorce his wife?’ 3 ‘What did Moses command you?’ he replied. 4 They said, ‘Moses allowed a man to write a letter of divorce and send her away.’ 5 ‘You were stubborn. That’s why Moses wrote you this law,’ Jesus replied. 6 ‘But at the beginning of creation, God “made them male and female.” 7 “That’s why a man will leave his father and mother and be joined to his wife. 8 The two of them will become one.” They are no longer two, but one. 9 So no one should separate what God has joined together.’ 10 When they were in the house again, the disciples asked Jesus about this. 11 He answered, ‘What if a man divorces his wife and gets married to another woman? He commits adultery against her. 12 And what if she divorces her husband and gets married to another man? She commits adultery.’

Little children are brought to Jesus

13 People were bringing little children to Jesus. They wanted him to place his hands on them to bless them. But the disciples told them to stop. 14 When Jesus saw this, he was angry. He said to his disciples, ‘Let the little children come to me. Don’t keep them away. God’s kingdom belongs to people like them. 15 What I’m about to tell you is true. Anyone who will not receive God’s kingdom like a little child will never enter it.’ 16 Then he took the children in his arms. He placed his hands on them to bless them.

Rich people and the kingdom of God

17 As Jesus started on his way, a man ran up to him. He fell on his knees before Jesus. ‘Good teacher’, he said, ‘what must I do to receive eternal life?’ 18 ‘Why do you call me good?’ Jesus answered. ‘No one is good except God. 19 You know what the commandments say. “Do not murder. Do not commit adultery. Do not steal. Do not be a false witness. Do not cheat. Honour your father and mother.” ’ 20 ‘Teacher’, he said, ‘I have obeyed all those commandments since I was a boy.’ 21 Jesus looked at him and loved him. ‘You are missing one thing,’ he said. ‘Go and sell everything you have. Give the money to those who are poor. You will have treasure in heaven. Then come and follow me.’ 22 The man’s face fell. He went away sad, because he was very rich. 23 Jesus looked around. He said to his disciples, ‘How hard it is for rich people to enter God’s kingdom!’ 24 The disciples were amazed at his words. But Jesus said again, ‘Children, how hard it is to enter God’s kingdom! 25 Is it hard for a camel to go through the eye of a needle? It is even harder for someone who is rich to enter God’s kingdom!’ 26 The disciples were even more amazed. They said to each other, ‘Then who can be saved?’ 27 Jesus looked at them and said, ‘With people, this is impossible. But not with God. All things are possible with God.’ 28 Then Peter spoke up, ‘We have left everything to follow you!’ 29 ‘What I’m about to tell you is true,’ Jesus replied. ‘Has anyone left home or family or fields for me and the good news? 30 They will receive 100 times as much in this world. They will have homes and families and fields. But they will also be treated badly by others. In the world to come they will live for ever. 31 But many who are first will be last. And the last will be first.’

Jesus speaks a third time about his coming death

32 They were on their way up to Jerusalem. Jesus was leading the way. The disciples were amazed. Those who followed were afraid. Again Jesus took the 12 disciples to one side. He told them what was going to happen to him. 33 ‘We are going up to Jerusalem,’ he said. ‘The Son of Man will be handed over to the chief priests and the teachers of the law. They will sentence him to death. Then they will hand him over to the Gentiles. 34 They will make fun of him and spit on him. They will whip him and kill him. Three days later he will rise from the dead!’

James and John ask Jesus for a favour

35 James and John came to Jesus. They were the sons of Zebedee. ‘Teacher’, they said, ‘we would like to ask you for a favour.’ 36 ‘What do you want me to do for you?’ he asked. 37 They replied, ‘Let one of us sit at your right hand in your glorious kingdom. Let the other one sit at your left hand.’ 38 ‘You don’t know what you’re asking for,’ Jesus said. ‘Can you drink the cup of suffering I drink? Or can you go through the baptism of suffering I must go through?’ 39 ‘We can’, they answered. Jesus said to them, ‘You will drink the cup I drink. And you will go through the baptism I go through. 40 But it is not for me to say who will sit at my right or left hand. These places belong to those they are prepared for.’ 41 The other ten disciples heard about it. They became angry at James and John. 42 Jesus called them together. He said, ‘You know about those who are rulers of the Gentiles. They hold power over their people. Their high officials order them around. 43 Don’t be like that. Instead, anyone who wants to be important among you must be your servant. 44 And anyone who wants to be first must be the slave of everyone. 45 Even the Son of Man did not come to be served. Instead, he came to serve others. He came to give his life as the price for setting many people free.’

Blind Bartimaeus receives his sight

46 Jesus and his disciples came to Jericho. They were leaving the city. A large crowd was with them. A blind man was sitting by the side of the road begging. His name was Bartimaeus. Bartimaeus means Son of Timaeus. 47 He heard that Jesus of Nazareth was passing by. So he began to shout, ‘Jesus! Son of David! Have mercy on me!’ 48 Many people commanded him to stop. They told him to be quiet. But he shouted even louder, ‘Son of David! Have mercy on me!’ 49 Jesus stopped and said, ‘Call for him.’ So they called out to the blind man, ‘Cheer up! Get up on your feet! Jesus is calling for you.’ 50 He threw his coat to one side. Then he jumped to his feet and came to Jesus. 51 ‘What do you want me to do for you?’ Jesus asked him. The blind man said, ‘Rabbi, I want to be able to see.’ 52 ‘Go’, said Jesus. ‘Your faith has healed you.’ Right away he could see. And he followed Jesus along the road.

Markus 10 | Noua Traducere Românească New International Reader’s Version