Lukas 10 | Noua Traducere Românească

Trimiterea celor șaptezeci și doi de ucenici

1 După toate acestea, Domnul a numit alți șaptezeci și doi* de ucenici și i‑a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate și în orice loc pe unde urma să meargă El. 2 El le‑a zis: – Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. Deci, rugați‑L fierbinte pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său! 3 Duceți‑vă! Iată, Eu vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor. 4 Să nu luați cu voi nici săculeț cu bani, nici traistă, nici sandale și să nu faceți urări* nimănui pe drum. 5 În orice casă intrați, să spuneți mai întâi: „Pacea să fie peste această casă!“ 6 Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi. 7 Rămâneți în casa aceea și mâncați și beți ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutați dintr‑o casă într-alta. 8 În orice cetate în care intrați și vă primesc, să mâncați ce vi se va pune înainte. 9 Vindecați‑i pe cei bolnavi de acolo și spuneți‑le: „S‑a apropiat de voi Împărăția lui Dumnezeu!“ 10 Dacă însă în cetatea în care intrați, oamenii nu vă primesc, să ieșiți pe străzile ei și să ziceți: 11 „Până și praful din cetatea voastră, care ni s‑a lipit de picioare, îl ștergem împotriva voastră! Totuși, să știți aceasta: s‑a apropiat Împărăția lui Dumnezeu!“ 12 Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea! 13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tyr și Sidon minunile care au fost făcute în voi, demult s‑ar fi pocăit stând în sac și cenușă! 14 Dar la judecată va fi mai ușor pentru Tyr și Sidon decât pentru voi! 15 Iar tu, Capernaume, vei fi înălțat oare până la cer? Nu, ci vei coborî până în Locuința Morților*! 16 Cel ce vă ascultă pe voi, Mă ascultă pe Mine și cel ce vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M‑a trimis pe Mine.

Întoarcerea celor șaptezeci și doi de ucenici

17 Cei șaptezeci și doi s‑au întors plini de bucurie și I‑au zis: – Doamne, chiar și demonii ne sunt supuși în Numele Tău! 18 Însă El le‑a zis: – L‑am văzut pe Satan* căzând din cer ca un fulger. 19 Iată, v‑am dat autoritate să călcați peste șerpi, peste scorpioni și peste toată puterea dușmanului și nimic nu vă va răni! 20 Totuși, nu vă bucurați că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați‑vă că numele voastre sunt scrise în ceruri! 21 În ceasul acela, Isus S‑a bucurat nespus în Duhul Sfânt și a zis: „Te laud*, Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le‑ai descoperit copilașilor. Da, Tată, pentru că așa a fost plăcut înaintea Ta! 22 Toate lucrurile Mi‑au fost încredințate Mie de către Tatăl Meu. Și nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, sau cine este Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia dorește Fiul să i‑L descopere.“ 23 Apoi S‑a întors spre ucenici și le‑a zis doar lor: – Fericiți sunt ochii care văd lucrurile pe care le vedeți voi! 24 Vă spun că mulți profeți și regi au dorit să vadă ceea ce vedeți voi, dar n‑au văzut, și au dorit să audă ceea ce auziți voi, dar n‑au auzit!

Pilda samariteanului milostiv

25 Dar iată că un învățător al Legii s‑a ridicat să‑L pună la încercare pe Isus, zicând: – Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viață veșnică? 26 Isus i‑a zis: – Ce este scris în Lege? Ce citești acolo? 27 El, răspunzând, a zis: – „Să‑L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu toată mintea ta*, și pe semenul tău ca pe tine însuți.“* 28 Isus i‑a zis: – Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi! 29 Dar el, care voia să se îndreptățească, L‑a întrebat pe Isus: – Și cine este semenul meu? 30 Isus, răspunzând, a zis: – Un om cobora de la Ierusalim spre Ierihon* și a căzut în mâinile tâlharilor, care, după ce l‑au dezbrăcat și i‑au dat multe lovituri, au plecat, lăsându‑l pe jumătate mort. 31 Din întâmplare, pe acel drum cobora un preot. Dar când l‑a văzut, preotul a trecut înainte, ocolindu‑l. 32 Tot așa și un levit, când a ajuns în locul acela și l‑a văzut, a trecut înainte, ocolindu‑l. 33 Însă un samaritean*, care călătorea și el pe acolo, când a ajuns în dreptul lui și l‑a văzut, i s‑a făcut milă de el. 34 S‑a apropiat, i‑a bandajat rănile și a turnat peste ele ulei de măsline și vin. Apoi l‑a pus pe propriul lui animal de povară, l‑a dus la un han și a continuat să‑l îngrijească. 35 În ziua următoare, a scos doi denari*, i‑a dat hangiului și a zis: „Ai grijă de el, iar când mă voi întoarce, îți voi plăti eu orice vei mai cheltui.“ 36 Care dintre aceștia trei ți se pare că a fost semenul celui căzut în mâinile tâlharilor? 37 El a răspuns: – Cel ce și‑a făcut milă de el. Isus i‑a zis: – Du‑te și fă și tu la fel!

Acasă la Marta și Maria

38 În timp ce‑și continuau călătoria, Isus a intrat într‑un sat oarecare. Acolo, o femeie pe nume Marta L‑a primit ca oaspete în casa ei. 39 Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s‑a așezat la picioarele Domnului și asculta cuvintele Lui. 40 Marta însă era copleșită de atât de multă slujire. Ea a venit și a zis: – Doamne, nu‑Ți pasă că sora mea m‑a lăsat să slujesc singură? Spune‑i deci să mă ajute! 41 Domnul însă, răspunzând, i‑a zis: – Marto, Marto, tu te îngrijorezi și te necăjești cu privire la multe lucruri, 42 însă de unul singur este nevoie!* Căci Maria și‑a ales partea cea bună, care nu i se va lua!

New International Reader’s Version

Jesus sends out the seventy-two

1 After this the Lord appointed 72 others. He sent them out two by two ahead of him. They went to every town and place where he was about to go. 2 He told them, ‘The harvest is huge, but the workers are few. So ask the Lord of the harvest to send out workers into his harvest field. 3 Go! I am sending you out like lambs among wolves. 4 Do not take a purse or bag or sandals. And don’t greet anyone on the road. 5 ‘When you enter a house, first say, “May this house be blessed with peace.” 6 If someone there works to bring peace, your blessing of peace will rest on them. If not, it will return to you. 7 Stay there, and eat and drink anything they give you. Workers are worthy of their pay. Do not move around from house to house. 8 ‘When you enter a town and are welcomed, eat what is given to you. 9 Heal the ill people who are there. Tell them, “God’s kingdom has come near to you.” 10 But what if you enter a town and are not welcomed? Then go into its streets and say, 11 “We wipe from our feet even the dust of your town. We do it to warn you. But here is what you can be sure of. God’s kingdom has come near.” 12 I tell you this. On judgment day it will be easier for Sodom than for that town. 13 ‘How terrible it will be for you, Chorazin! How terrible for you, Bethsaida! Suppose the miracles done in you had been done in Tyre and Sidon. They would have turned away from their sins long ago. They would have put on the rough clothing people wear when they’re sad. They would have sat down in ashes. 14 On judgment day it will be easier for Tyre and Sidon than for you. 15 And what about you, Capernaum? Will you be lifted up to the heavens? No! You will go down to the place of the dead. 16 ‘Whoever listens to you listens to me. Whoever does not accept you does not accept me. But whoever does not accept me does not accept the one who sent me.’ 17 The 72 returned with joy. They said, ‘Lord, even the demons obey us when we speak in your name.’ 18 Jesus replied, ‘I saw Satan fall like lightning from heaven. 19 I have given you authority to walk all over snakes and scorpions. You will be able to destroy all the power of the enemy. Nothing will harm you. 20 But do not be glad when the evil spirits obey you. Instead, be glad that your names are written in heaven.’ 21 At that time Jesus was full of joy through the Holy Spirit. He said, ‘I praise you, Father. You are Lord of heaven and earth. You have hidden these things from wise and educated people. But you have shown them to little children. Yes, Father. This is what you wanted to do. 22 ‘My Father has given all things to me. The Father is the only one who knows who the Son is. And the only ones who know the Father are the Son and those to whom the Son chooses to make the Father known.’ 23 Then Jesus turned to his disciples. He said to them in private, ‘Blessed are the eyes that see what you see. 24 I tell you, many prophets and kings wanted to see what you see. But they didn’t see it. They wanted to hear what you hear. But they didn’t hear it.’

The story of the good Samaritan

25 One day an authority on the law stood up to test Jesus. ‘Teacher’, he asked, ‘what must I do to receive eternal life?’ 26 ‘What is written in the Law?’ Jesus replied. ‘How do you understand it?’ 27 He answered, ‘ “Love the Lord your God with all your heart and with all your soul. Love him with all your strength and with all your mind.” And, “Love your neighbour as you love yourself.” ’ 28 ‘You have answered correctly,’ Jesus replied. ‘Do that, and you will live.’ 29 But the man wanted to make himself look good. So he asked Jesus, ‘And who is my neighbour?’ 30 Jesus replied, ‘A man was going down from Jerusalem to Jericho. Robbers attacked him. They stripped off his clothes and beat him. Then they went away, leaving him almost dead. 31 A priest happened to be going down that same road. When he saw the man, he passed by on the other side. 32 A Levite also came by. When he saw the man, he passed by on the other side too. 33 But a Samaritan came to the place where the man was. When he saw the man, he felt sorry for him. 34 He went to him, poured olive oil and wine on his wounds and bandaged them. Then he put the man on his own donkey. He brought him to an inn and took care of him. 35 The next day he took out two silver coins. He gave them to the owner of the inn. “Take care of him,” he said. “When I return, I will pay you back for any extra expense you may have.” 36 ‘Which of the three do you think was a neighbour to the man who was attacked by robbers?’ 37 The authority on the law replied, ‘The one who felt sorry for him.’ Jesus told him, ‘Go and do as he did.’

Jesus at the home of Martha and Mary

38 Jesus and his disciples went on their way. Jesus came to a village where a woman named Martha lived. She welcomed him into her home. 39 She had a sister named Mary. Mary sat at the Lord’s feet listening to what he said. 40 But Martha was busy with all the things that had to be done. She came to Jesus and said, ‘Lord, my sister has left me to do the work by myself. Don’t you care? Tell her to help me!’ 41 ‘Martha, Martha,’ the Lord answered. ‘You are worried and upset about many things. 42 But few things are needed. Really, only one thing is needed. Mary has chosen what is better. And it will not be taken away from her.’

Lukas 10 | Noua Traducere Românească New International Reader’s Version