Apostelgeschichte 17 | Noua Traducere Românească

În Tesalonic

1 Au trecut prin Amfipolis și Apolonia și au venit în Tesalonic*, unde se afla o sinagogă a iudeilor. 2 Așa cum obișnuia, Pavel a intrat în sinagogă și, de‑a lungul a trei zile de Sabat, a discutat cu ei din Scripturi, 3 explicând și dovedind cu privire la Cristos că trebuia să sufere și să învie dintre cei morți și spunând: „Acest Isus, pe Care vi‑L vestesc eu, este Cristosul!“ 4 Unii dintre ei, precum și o mare mulțime de greci devotați și nu puține femei de seamă, au fost convinși și li s‑au alăturat lui Pavel și Silas. 5 Dar iudeii au devenit invidioși și, luând de prin piețe niște oameni răi, au format o gloată și au întărâtat cetatea. Au venit la casa lui Iason și i‑au căutat pe Pavel și pe Silas ca să‑i aducă afară la mulțime. 6 Pentru că nu i‑au găsit, l‑au târât pe Iason și pe alți câțiva frați înaintea conducătorilor cetății*, strigând: „Cei care au răscolit lumea au venit și aici, 7 iar Iason i‑a primit ca oaspeți! Toți aceștia lucrează împotriva decretelor lui Cezar, spunând că există un alt Împărat: Isus!“ 8 Când mulțimea și magistrații au auzit aceste lucruri, s‑au tulburat. 9 Apoi, după ce au primit de la Iason și de la ceilalți o garanție, le‑au dat drumul.

În Beroia

10 Imediat ce s‑a înnoptat, frații i‑au trimis pe Pavel și pe Silas la Beroia*. Când au sosit, s‑au dus la sinagoga iudeilor. 11 Aceștia aveau un caracter mai ales decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu mare entuziasm și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă lucrurile stăteau astfel. 12 Mulți dintre ei au crezut, inclusiv niște femei grecoaice cu influență și nu puțini bărbați. 13 Când însă iudeii din Tesalonic au aflat că Pavel a vestit Cuvântul lui Dumnezeu și în Beroia, au venit acolo ca să agite și să tulbure mulțimile. 14 Atunci frații l‑au trimis imediat pe Pavel către mare, iar Silas și Timotei au rămas acolo. 15 Cei ce îl însoțeau pe Pavel l‑au condus până la Atena. Apoi, după ce au primit o poruncă potrivit căreia Silas și Timotei trebuiau să vină cât mai repede la Pavel, au plecat înapoi.

În Atena

16 În timp ce Pavel îi aștepta în Atena, i s‑a întărâtat duhul în el când a văzut că cetatea era plină de idoli. 17 Prin urmare, a început să poarte discuții în sinagogă cu iudeii și cu cei devotați lui Dumnezeu, iar în piață, în fiecare zi, cu cei ce se aflau pe acolo. 18 Unii dintre filozofii epicurieni* și stoici* au început să discute cu el. Unii ziceau: – Ce vrea să spună și palavragiul acesta?! Alții ziceau: – Se pare că este un predicator al unor divinități străine! Căci el vestea Evanghelia despre Isus și despre înviere. 19 Prin urmare, l‑au luat și l‑au dus la Areopag*, zicând: – Putem ști care este această învățătură nouă pe care o prezinți? 20 Căci tu ne aduci niște lucruri ciudate la auz. Vrem deci să știm ce înseamnă acestea! 21 Toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu‑și petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou. 22 Pavel a stat în mijlocul Areopagului și a zis: – Bărbați atenieni, în toate privințele văd că sunteți foarte religioși. 23 Căci, în timp ce treceam prin cetate și mă uitam la obiectele voastre de închinare*, am găsit și un altar pe care era scris: „Unui Dumnezeu Necunoscut“*. Ei bine, ceea ce voi respectați fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu! 24 Dumnezeul Care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului; El nu locuiește în temple făcute de mâini 25 și nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea nevoie de ceva, El Care dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile. 26 Dintr‑un singur om, El a făcut fiecare neam de oameni, ca ei să locuiască pe toată fața pământului, hotărând anumite vremuri și stabilind hotarele locuinței lor, 27 pentru ca ei să‑L caute pe Dumnezeu și, poate, să‑L și găsească, în timp ce bâjbâie după El, măcar că nu este departe de niciunul dintre noi. 28 „Căci în El trăim, ne mișcăm și existăm“*; sau, așa cum au spus și unii dintre poeții voștri: „Căci și noi suntem din neamul Lui.“* 29 Deci, fiindcă suntem din neamul lui Dumnezeu, n‑ar trebui să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau a argintului sau a pietrei, așadar o imagine făcută prin îndemânarea și gândirea omului. 30 Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignoranță și poruncește acum tuturor oamenilor, de pretutindeni, să se pocăiască, 31 pentru că a hotărât o zi în care urmează să judece lumea cu dreptate, prin Omul pe Care L‑a hotărât pentru aceasta, dându‑le o dovadă tuturor despre aceasta prin faptul că L‑a înviat dintre cei morți! 32 Când au auzit ei despre învierea dintre cei morți, unii au început să‑și bată joc, dar alții au zis: – Te vom asculta și altă dată cu privire la aceasta! 33 Atunci, Pavel a ieșit din mijlocul lor. 34 Însă unii dintre ei i s‑au alăturat și au crezut. Între ei era și Dionisie areopagitul*, o femeie pe nume Damaris și alții împreună cu ei.

New International Reader’s Version

Paul and Silas arrive in Thessalonica

1 Paul and those travelling with him passed through Amphipolis and Apollonia. They came to Thessalonica. A Jewish synagogue was there. 2 Paul went into the synagogue as he usually did. For three Sabbath days in a row he talked with the Jews about the Scriptures. 3 He explained and proved that the Messiah had to suffer and rise from the dead. ‘This Jesus I am telling you about is the Messiah!’ he said. 4 His words won over some of the Jews. They joined Paul and Silas. A large number of Greeks who worshipped God joined them too. So did quite a few important women. 5 But other Jews were jealous. So they rounded up some evil people from the market-place. Forming a crowd, they started all kinds of trouble in the city. The Jews rushed to Jason’s house. They were looking for Paul and Silas. They wanted to bring them out to the crowd. 6 But they couldn’t find them. So they dragged Jason and some other believers to the city officials. ‘These men have caused trouble all over the world,’ they shouted. ‘Now they have come here. 7 Jason has welcomed them into his house. They are all disobeying Caesar’s commands. They say there is another king. He is called Jesus.’ 8 When the crowd and the city officials heard this, they became very upset. 9 They made Jason and the others give them money. The officials did this to make sure they would return to the court. Then they let Jason and the others go.

Paul and Silas are sent to Berea

10 As soon as it was night, the believers sent Paul and Silas away to Berea. When they arrived, they went to the Jewish synagogue. 11 The Berean Jews were very glad to receive Paul’s message. They studied the Scriptures carefully every day. They wanted to see if what Paul said was true. So they were more noble than the Thessalonian Jews. 12 Because of this, many of the Berean Jews believed. A number of important Greek women also became believers. And so did many Greek men. 13 But the Jews in Thessalonica found out that Paul was preaching God’s word in Berea. So some of them went there too. They stirred up the crowds and got them all worked up. 14 Right away the believers sent Paul to the coast. But Silas and Timothy stayed in Berea. 15 The believers who went with Paul took him to Athens. Then they returned with orders that Silas and Timothy were supposed to join him as soon as they could.

Paul preaches in Athens

16 Paul was waiting for Silas and Timothy in Athens. He was very upset to see that the city was full of statues of gods. 17 So he went to the synagogue. There he talked both with Jews and with Greeks who worshipped God. Each day he spoke with anyone who happened to be in the market-place. 18 A group of Epicurean and Stoic thinkers began to argue with him. Some of them asked, ‘What is this fellow chattering about?’ Others said, ‘He seems to be telling us about gods we’ve never heard of.’ They said this because Paul was preaching the good news about Jesus. He was telling them that Jesus had risen from the dead. 19 They took him to a meeting of the Areopagus. There they said to him, ‘What is this new teaching you’re giving us? 20 You have some strange ideas we’ve never heard before. We would like to know what they mean.’ 21 All the people of Athens spent their time talking about and listening to the latest ideas. People from other lands who lived there did the same. 22 Then Paul stood up in the meeting of the Areopagus. He said, ‘People of Athens! I see that you are very religious in every way. 23 As I walked around, I looked carefully at the things you worship. I even found an altar with To an unknown god written on it. So you don’t know what you are worshipping. Now I am going to tell you about this “unknown god.” 24 ‘He is the God who made the world. He also made everything in it. He is the Lord of heaven and earth. He doesn’t live in temples built by human hands. 25 He is not served by human hands. He doesn’t need anything. Instead, he himself gives life and breath to all people. He also gives them everything else they have. 26 From one man he made all the people of the world. Now they live all over the earth. He decided exactly when they should live. And he decided exactly where they should live. 27 God did this so that people would seek him. And perhaps they would reach out for him and find him. They would find him even though he is not far from any of us. 28 “In him we live and move and exist.” As some of your own poets have also said, “We are his children.” 29 ‘Yes, we are God’s children. So we shouldn’t think that God is made out of gold or silver or stone. He isn’t a statue planned and made by clever people. 30 In the past, God didn’t judge people for what they didn’t know. But now he commands all people everywhere to turn away from their sins. 31 He has set a day when he will judge the world fairly. He has appointed a man to be its judge. God has proved this to everyone by raising that man from the dead.’ 32 They heard Paul talk about the dead being raised. Some of them made fun of this idea. But others said, ‘We want to hear you speak about this again.’ 33 So Paul left the meeting of the Areopagus. 34 Some of the people became followers of Paul and believed in Jesus. Dionysius was one of them. He was a member of the Areopagus. A woman named Damaris also became a believer. And so did some others.

Apostelgeschichte 17 | Noua Traducere Românească New International Reader’s Version