2.Samuel 22 | Noua Traducere Românească

Cântarea de laudă a lui David

1 David I‑a dedicat DOMNULUI cuvintele acestei cântări în ziua în care DOMNUL l‑a scăpat din mâna tuturor dușmanilor lui și din mâna lui Saul. 2 El a zis: „DOMNUL este stânca mea, fortăreața mea și izbăvitorul meu! 3 Dumnezeu este stânca mea în Care mă adăpostesc, scutul meu, cornul* mântuirii mele, întăritura mea, scăparea mea și salvatorul meu! Tu mă izbăvești din asuprire! 4 Eu Îl chem pe DOMNUL, Care este vrednic de laudă, și sunt izbăvit de dușmanii mei! 5 Căci mă înfășuraseră talazurile morții, mă copleșiseră șuvoaiele distrugerii! 6 Legăturile Locuinței Morților* mă înconjuraseră, mă prinseseră lațurile morții. 7 Dar în necazul meu L‑am chemat pe DOMNUL, L‑am chemat pe Dumnezeul meu. El mi‑a ascultat glasul, din Templul Său, și strigătul meu după ajutor a ajuns la urechile Sale. 8 Atunci s‑a zguduit și s‑a cutremurat pământul, temeliile cerurilor s‑au zdruncinat, s‑au clătinat, pentru că El Se mâniase. 9 Se înălța fum din nările Lui și foc mistuitor din gura Lui, cărbuni aprinși ieșeau din ea. 10 A aplecat cerurile și a coborât; negură deasă era sub picioarele Lui. 11 Călărea pe un heruvim și zbura; plutea* pe aripile vântului. 12 Întunericul Și‑l așternuse drept acoperământ, iar împrejurul Lui erau grămezi de ape și nori deși. 13 Din strălucirea care se oglindea înaintea Sa ieșeau cărbuni aprinși. 14 DOMNUL a tunat din ceruri, Cel Preaînalt Și‑a făcut auzit glasul. 15 A aruncat săgeți și i‑a împrăștiat pe dușmani, a trimis fulgerul și i‑a pus pe fugă. 16 La mustrarea DOMNULUI, la suflarea nărilor Lui, s‑au văzut albiile mării și s‑au descoperit temeliile lumii. 17 El S‑a întins din înălțime și m‑a apucat, m‑a scos din apele cele mari, 18 m‑a scăpat de dușmanul meu cel puternic și de vrăjmașii mei, căci erau mai tari decât mine. 19 Ei m‑au înfruntat în ziua necazului meu, dar DOMNUL mi‑a fost sprijin. 20 El m‑a scos la loc larg, m‑a salvat pentru că El Își găsește plăcerea în mine. 21 DOMNUL mi‑a răsplătit după dreptatea mea, mi‑a făcut după curăția mâinilor mele, 22 fiindcă am păzit căile DOMNULUI și nu m‑am făcut vinovat față de Dumnezeul meu. 23 Căci toate judecățile Lui sunt înaintea mea și nu am îndepărtat hotărârile Lui de la mine. 24 Am fost fără pată înaintea Lui și m‑am păzit de nelegiuirea mea. 25 DOMNUL mi‑a răsplătit după dreptatea mea, după curăția mea înaintea ochilor Săi. 26 Cu cel credincios Tu Te arăți credincios*; cu omul fără pată Tu Te dovedești a fi fără pată. 27 Cu cel curat Tu Te arăți curat, dar pe cel pervertit Tu îl amăgești. 28 Tu izbăvești poporul smerit, dar cu privirea Ta îi cobori pe cei trufași. 29 Tu ești candela mea, DOAMNE! DOMNUL îmi luminează întunericul. 30 Cu Tine mă năpustesc asupra năvălitorilor, cu Dumnezeul meu sar peste zidul întărit. 31 Cât despre Dumnezeu, calea Lui este desăvârșită; cuvântul* DOMNULUI este încercat. El este un scut pentru toți cei ce se adăpostesc în El. 32 Cine este Dumnezeu în afară de DOMNUL? Cine este Stâncă în afară de Dumnezeul nostru? 33 Dumnezeu este cetățuia mea cea tare și El mi‑a făcut desăvârșită calea. 34 El mi‑a făcut picioarele ca ale cerboaicelor și m‑a așezat pe înălțimi. 35 Îmi deprinde mâinile pentru luptă, astfel încât brațele mele întind arcul de bronz. 36 Tu îmi dai scutul mântuirii Tale și răspunsul Tău mă face mare. 37 Tu‑mi lărgești calea sub pașii mei, ca să nu‑mi alunece picioarele. 38 Îmi urmăresc dușmanii și‑i nimicesc; nu mă întorc până nu‑i mistui. 39 Îi mistui și îi zdrobesc de nu se mai ridică; ei cad sub picioarele mele. 40 Tu mă încingi cu tărie pentru luptă și‑i faci să se aplece înaintea mea* pe cei ce se ridică împotriva mea. 41 Tu‑mi dai ceafa dușmanilor mei, și eu îi nimicesc pe cei ce mă urăsc. 42 Ei se uită în jur, dar nu este niciun eliberator. Se uită după DOMNUL, dar El nu le răspunde. 43 Îi pisez mărunt, ca praful pământului. Îi zdrobesc, îi strivesc ca pe noroiul de pe străzi. 44 Tu mă scapi de învinuirile poporului meu, mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu‑l cunosc îmi slujește. 45 Fiii străinului mă lingușesc; de îndată ce mă aud, mă ascultă. 46 Fiii străinului îngălbenesc și ies tremurând din fortărețele lor. 47 DOMNUL este viu! Binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeu, Stânca mântuirii mele! 48 Dumnezeu este Cel Ce mă răzbună, Cel Care îmi supune popoare, 49 Cel Ce mă izbăvește de dușmanii mei. Tu mă ridici deasupra celor ce se ridică împotriva mea; Tu mă scapi de omul violent. 50 De aceea Îți voi mulțumi, DOAMNE, printre neamuri, și voi cânta spre lauda Numelui Tău! 51 El dă mari izbăviri* regelui Său și arată îndurare* unsului Său, lui David și seminței* lui în veac.“

New International Reader’s Version

David’s song of praise

1 David sang the words of this song to the LORD. He sang them when the LORD saved him from the power of all his enemies and of Saul. 2 He said, ‘The LORD is my rock and my fort. He is the God who saves me. 3 My God is my rock. I go to him for safety. He is like a shield to me. He’s the power that saves me. He’s my place of safety. I go to him for help. He’s my Saviour. He saves me from those who want to hurt me. 4 I called out to the LORD. He is worthy of praise. He saved me from my enemies. 5 ‘The waves of death were all around me. A destroying flood swept over me. 6 The ropes of the grave were tight around me. Death set its trap in front of me. 7 When I was in trouble I called out to the LORD. I called out to my God. From his temple he heard my voice. My cry for help reached his ears. 8 ‘The earth trembled and shook. The pillars of the heavens rocked to and fro. They trembled because the LORD was angry. 9 Smoke came out of his nose. Flames of fire came out of his mouth. Burning coals blazed out of it. 10 He opened the heavens and came down. Dark clouds were under his feet. 11 He got on the cherubim and flew. The wings of the wind lifted him up. 12 He covered himself with darkness. The dark rain clouds of the sky were like a tent around him. 13 From the brightness all around him flashes of lightning blazed out. 14 The LORD thundered from heaven. The voice of the Most High God was heard. 15 He shot his arrows and scattered the enemy. He sent flashes of lightning and chased them away. 16 The bottom of the sea could be seen. The foundations of the earth were uncovered. It happened when the LORD’s anger blazed out. It came like a blast of breath from his nose. 17 ‘He reached down from heaven. He took hold of me. He lifted me out of deep waters. 18 He saved me from my powerful enemies. He set me free from those who were too strong for me. 19 They stood up to me when I was in trouble. But the LORD helped me. 20 He brought me out into a wide and safe place. He saved me because he was pleased with me. 21 ‘The LORD has been good to me because I do what is right. He has rewarded me because I lead a pure life. 22 I have lived the way the LORD wanted me to. I’m not guilty of turning away from my God. 23 I keep all his laws in mind. I haven’t turned away from his commands. 24 He knows that I am without blame. He knows I’ve kept myself from sinning. 25 The LORD has rewarded me for doing what is right. He has rewarded me because I haven’t done anything wrong. 26 ‘LORD, to those who are faithful you show that you are faithful. To those who are without blame you show that you are without blame. 27 To those who are pure you show that you are pure. But to those whose paths are crooked you show that you are clever. 28 You save those who aren’t proud. But you watch the proud to bring them down. 29 LORD, you are my lamp. You bring light into my darkness. 30 With your help I can attack a troop of soldiers. With the help of my God I can climb over a wall. 31 ‘God’s way is perfect. The LORD’s word doesn’t have any flaws. He protects like a shield all who go to him for safety. 32 Who is God except the LORD? Who is the Rock except our God? 33 God gives me strength for the battle. He keeps my way secure. 34 He makes my feet like the feet of a deer. He causes me to stand on the highest places. 35 He trains my hands to fight every battle. My arms can bend a bow of bronze. 36 LORD, you shield me with your saving help. Your help has made me great. 37 You give me a wide path to walk in so that I don’t twist my ankles. 38 ‘I chased my enemies and crushed them. I didn’t turn back until they were destroyed. 39 I crushed them completely so that they couldn’t get up. They fell under my feet. 40 LORD, you gave me strength to fight the battle. You caused my enemies to be humble in front of me. 41 You made them turn their backs and run away. So I destroyed my enemies. 42 They cried out for help. But there was no one to save them. They called out to the LORD. But he didn’t answer them. 43 I beat them as fine as the dust of the earth. I pounded them and walked on them like mud in the streets. 44 ‘You saved me when people attacked me. You have kept me as the ruler over nations. People I didn’t know serve me now. 45 People from other lands bow down to me in fear. As soon as they hear about me, they obey me. 46 All of them give up hope. They come trembling out of their hiding places. 47 ‘The LORD lives! Give praise to my Rock! Give honour to my God, the Rock! He is my Saviour! 48 He is the God who pays back my enemies. He brings the nations under my control. 49 He sets me free from my enemies. You have honoured me more than them. You have saved me from a man who wanted to hurt me. 50 LORD, I will praise you among the nations. I will sing your praise. 51 He gives his king great victories. He shows his faithful love to his anointed king. He shows it to David and his family for ever.’

2.Samuel 22 | Noua Traducere Românească New International Reader’s Version

Cântarea de laudă a lui David

David’s song of praise