Maleachi 2 | Hoffnung für alle

1 Darum hört, ihr Priester, was ich von euch verlange: 2 Nehmt euch meine Worte zu Herzen und gebt mir die Ehre, die mir gebührt! Sonst wird euch mein Fluch treffen. Ja, ich verfluche die Gaben, mit denen ich euch gesegnet habe.* Aber ihr wollt ja nicht hören; deshalb habe ich, der HERR, der allmächtige Gott, schon mit eurer Bestrafung begonnen. 3 Auch eure Nachkommen ziehe ich noch zur Rechenschaft.* Ich schleudere euch die Eingeweide eurer Opfertiere ins Gesicht, und dann wird man euch mitsamt den Abfällen hinauswerfen. 4 Daran sollt ihr erkennen, dass ich, der HERR, der allmächtige Gott, euch nicht umsonst gewarnt habe. Denn ich will, dass mein Bund mit dem Stamm Levi weiter besteht. 5 Ich versprach ihnen Leben und Wohlergehen und hielt mich an meine Zusage. Damals achteten mich die Leviten, und mein Name erfüllte sie mit großer Ehrfurcht. 6 Dem Volk gaben sie meine Weisungen unverfälscht weiter, kein unrechtes Wort kam über ihre Lippen. Sie lebten aufrichtig nach meinem Willen und brachten viele dazu, von ihren falschen Wegen umzukehren. 7 Und das ist ja der Auftrag der Priester: Sie sollen den Menschen zeigen, wie man mich, den HERRN, erkennt. Wenn jemand einen Rat braucht, soll er bei ihnen Rat finden, denn ich, der allmächtige Gott, habe sie zu meinen Boten ernannt. 8 Ihr aber seid vom richtigen Weg abgewichen, eure falschen Weisungen haben viele Menschen zu Fall gebracht. So habt ihr den Bund gebrochen, den ich, der HERR, der allmächtige Gott, mit den Nachkommen von Levi geschlossen habe. 9 Ihr haltet euch nicht an meine Gebote und seid auch noch parteiisch, wenn ihr Recht sprecht. Darum will ich dafür sorgen, dass ihr vor dem ganzen Volk erniedrigt werdet. Ja, alle werden euch einmal verachten!«

Unerlaubte Ehen und Ehescheidungen

10 Haben wir Israeliten nicht alle denselben Vater? Hat nicht der eine Gott uns alle geschaffen? Warum handeln wir dann so treulos aneinander und brechen den Bund, den der HERR mit unseren Vorfahren geschlossen hat? 11 Ja, das Volk von Juda hat dem HERRN die Treue gebrochen. In Jerusalem und im ganzen Land haben Männer etwas Abscheuliches getan: Sie haben Gottes geliebtes Heiligtum entweiht und Frauen aus fremden Völkern geheiratet, die andere Götter anbeten. 12 Der HERR wird* diese Männer mitsamt ihren Familien aus der Gemeinschaft der Nachkommen Jakobs ausrotten. Da nützt es ihnen auch nichts, wenn sie ihn, den allmächtigen Gott, mit Opfergaben gnädig stimmen wollen. 13 Noch etwas gibt es euch vorzuwerfen: Ihr weint und stöhnt, ihr tränkt den Altar des HERRN mit Tränen, weil er von euren Opfern nichts mehr wissen will und sie nicht annimmt. 14 Ihr fragt nach dem Grund? Nun, der HERR selbst ist Zeuge dafür, wie ihr Männer eure Frauen verstoßen habt, mit denen ihr seit eurer Jugend verheiratet wart. Ihr habt ihnen die Treue gebrochen, obwohl ihr mit ihnen einen Bund fürs Leben geschlossen habt und sie immer an eurer Seite waren. 15 Hat Gott euch nicht zu einem Leib und einem Geist vereint? Und warum hat er das getan? Er wollte, dass eure Nachkommen zu seinem Volk gehören.* Darum nehmt euch in Acht und haltet euch an den Treueeid, den ihr einst euren Frauen geschworen habt. 16 Denn der HERR, der allmächtige Gott Israels, sagt: »Ich hasse Ehescheidung, ja, ich verabscheue es, wenn ein Mann seiner Frau so etwas antut. Darum nehmt euch in Acht und brecht euren Frauen nicht die Treue!«

Der Herr hält Gericht

17 Ihr werdet dem HERRN lästig mit eurem Gerede. »Was für ein Gerede?«, fragt ihr. Nun, ihr behauptet: »Wer Unrecht tut, gefällt dem HERRN; ihn nimmt er an!« Oder ihr fragt: »Wo bleibt denn Gott? Warum greift er nicht ein, wenn er doch so gerecht ist?«

Noua Traducere Românească

1 Iar acum, această poruncă este pentru voi, preoților! 2 Dacă nu veți asculta și dacă nu vă veți pune la inimă să dați slavă Numelui Meu, zice DOMNUL Oștirilor, voi trimite blestemul asupra voastră și voi blestema binecuvântările voastre. Deja le‑am și blestemat, pentru că nu v‑ați pus la inimă să Mă cinstiți! 3 Iată, o voi mustra pe sămânța voastră, vă voi împrăștia bălegarul pe față – bălegarul de la sărbătorile voastre – și veți fi duși împreună cu ele! 4 Veți ști atunci că Eu v‑am trimis această poruncă, pentru ca legământul Meu cu Levi să continue, zice DOMNUL Oștirilor. 5 Legământul Meu cu el a fost un legământ al vieții și al păcii. I l‑am dat ca să‑i fie teamă, iar el s‑a temut de Mine și s‑a înspăimântat de Numele Meu! 6 Legea adevărului a fost în gura lui și nicio nedreptate n‑a fost găsită pe buzele lui. El a umblat cu Mine în pace și în dreptate și i‑a întors pe mulți de la nelegiuire. 7 Căci buzele unui preot trebuie să păzească cunoștința și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un mesager al DOMNULUI Oștirilor. 8 Dar voi v‑ați abătut de la cale, i‑ați făcut pe mulți să cadă prin Lege și ați distrus legământul lui Levi, zice DOMNUL Oștirilor. 9 De aceea și Eu v‑am făcut de dispreț și v‑am umilit înaintea întregului popor, tot așa cum și voi n‑ați păzit căile Mele și ați fost părtinitori în ce privește Legea!“

Necredincioșia lui Iuda

10 N‑avem toți un singur Tată*? Nu ne‑a creat un singur Dumnezeu? Atunci de ce suntem necredincioși unul față de altul, pângărind legământul părinților noștri? 11 Iuda a fost necredincios, iar în Israel și în Ierusalim s‑a săvârșit o urâciune, căci Iuda a întinat Lăcașul DOMNULUI, pe care El îl iubește, și s‑a căsătorit cu fiica unui dumnezeu străin. 12 DOMNUL să‑l nimicească din corturile lui Iacov pe omul care a făcut lucrul acesta – pe cel treaz, pe cel ce răspunde* sau pe cel ce aduce un dar de mâncare DOMNULUI Oștirilor. 13 Un al doilea lucru pe care‑l faceți este acesta: acoperiți altarul DOMNULUI cu lacrimi, cu plânsete și cu gemete, pentru că El nu mai ține seama de darurile de mâncare și nu le mai primește cu plăcere din mâinile voastre. 14 Și vă întrebați: „De ce?“ Pentru că DOMNUL a fost martor între tine și soția tinereții tale, față de care ai fost necredincios, deși ea este consoarta ta, soția ta prin legământ. 15 Nu i‑a făcut El una? În trup și în duh sunt ai Lui.* De ce una? Pentru că El caută o sămânță dumnezeiască.* Deci păziți‑vă în duhul vostru și niciunul dintre voi să nu fie necredincios soției tinereții sale! 16 „Căci Eu urăsc divorțul, zice DOMNUL, Dumnezeul lui Israel. Eu urăsc pe cel ce își acoperă haina cu violență*“, zice DOMNUL Oștirilor. Deci păziți‑vă în duhul vostru și nu fiți necredincioși! 17 L‑ați obosit pe DOMNUL prin cuvintele voastre. Și totuși întrebați: „Cum L‑am obosit?“ L‑ați obosit zicând: „Toți cei care fac răul sunt buni în ochii DOMNULUI și în ei Își găsește El plăcerea!“ Sau zicând: „Unde este Dumnezeul judecății?“

Maleachi 2 | Hoffnung für alle Noua Traducere Românească

Unerlaubte Ehen und Ehescheidungen

Der Herr hält Gericht

Necredincioșia lui Iuda